1EUR = 4.7260 RON | Bucureşti 32 º

Companii

Lipsa forţei de muncă, oportunitate de afaceri: penitenciarele au făcut anul trecut 12,7 milioane de euro folosind deţinuţi

Penitenciarele au început să devină jucători din ce în ce mai importanţi pe piaţa forţei de muncă din România, unde lipsa muncitorilor, chiar şi cei necalificaţi, generează mari probleme companiilor. Anul trecut, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a obţinut din munca deţinuţilor venituri de peste 12,7 milioane de euro, cu 22% mai mult decât în anul anterior. Peste 2.200 de deţinuţi au lucrat pentru companii sau persoane fizice numai în primele trei luni ale anului.

20 mai, 2019 | ECONOMICA.net

Aproximativ 2.600 de deţinuţi din mai multe penitenciare ale ţării au lucrat anul trecut pentru diverse companii locale, în baza unor contracte de prestări servicii încheiate între directorii penitenciarelor unde sunt închişi aceştia şi firmele respective, indică informaţiile furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru ECONOMICA.NET. Pentru munca depusă de deţinuţi, care sunt în majoritatea cazurilor remuneraţi pentru activităţile prestate, ANP a încasat anul trecut venituri brute (fără TVA) de peste 58,8 milioane de lei, în creştere faţă de anul trecut când penitenciarele au facturat în total aproximativ 48 de milioane de lei. În primul trimestru al acestui an, peste 2.200 de persoane private de libertate au fost implicate în activităţi lucrative pe bază de contract de prestări servicii, munca lor generând peste 14,2 milioane de lei.

Penitenciarele care au încheiat cele mai mari contracte anul trecut au fost cel dn Timişoara, urmat de cel din Arad şi Bucureşti-Rahova.

"Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu timpul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea,deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora", explică ANM. De asemenea, conform unei decizii a directorului general al insituţiei, selecţionarea şi repartizarea deţinuţilor la muncă se efectuează şi în funcţie de riscul pentru siguranţa penitenciarului, conduita deţinutului, calificarea profesională a acestora, interdicţiile ce decurg din hotărârea de condamnare sau cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată ce pot influenţa comportamentul persoanelor respective.

Ce muncesc deţinuţii

Conform oficialilor ANM, în general, activităţile prestate de deţinuţi sunt necalificate în domenii precum construcţiile, agricultură, panificaţie, salubrizare. Mai exact, deţinuţii se ocupă, printre altele de confecţionarea de ambalaje, confecţii textile, cos feţe sau tălpi de încălţăminte, montează subansamble sau accesorii mobilier, sortează-ambalează,  etichetează produse, manipulează marfă, montează structuri caroserii, spală maşini, ansamblează componente de electrice şi electrocasnice, întreţin plantaţii pomicole şi viticole, întreţin spaţii verzi etc.

Activităţile prestate de aceştia se pot desfăşura în interiorul sau în afara penitenciarului, cel mult 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. Deţinuţii au dreptul să refuze să muncească, dar dacă acceptă pot lucra în grupuri de aproximativ 25 de persoane, sub paza exercitată de unităţi speciale de pază.

Ce primesc deţinuţii în schimb

Pentru munca depusă, condamnaţii au dreptul să primească venituri, pentru care nu plătesc impozitele aferente salariilor, şi care pornesc de la valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în raport cu programul de muncă. De la 1 ianuarie 2019, acesta este de 12,43 de lei pe oră. Veniturile respective se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează astfel: 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate. Restul de 60% revine administraţiei penitenciarului.

Dacă doresc, deţinuţii pot alege ca din suma primită să plătească asigurări sociale. De asemenea, în cazul în care deţinutul a fost obligată la plata de despăgubiri civile, iar acestea nu sunt încă achitate, jumătate din banii cuveniţi se utilizează pentru repararea prejudiciului.

Munca prestată pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului, în caz de calamitate sau în caz de voluntariat nu este remunerată. De asemenea, există varianta ca, pentru munca depusă, deţinuţilor să li se reducă pedeapsa. 

Salvaţi de la faliment de deţinuţi

ANP nu a putut furniza Economica o listă cu companiile care lucrează cu deţinuţi. ECONOMICA.NET a scris, însă, despre  companie locală care foloseşte cu succes forţa de munca din penitenciare, fără de care nu ar fi putut supravieţui. Este vorba despre Bio Cătina, o cooperativă gândită de o familie de antreprenori din judeţul Dâmboviţa, care cultivă cătină ecologică pe o suprafaţă de 150 de hectare. "Am avut probleme cu forţa de muncă, pentru că nu găseam oameni. Pregăteam mâncare pentru zece oameni şi dimineaţă mă trezeam că au venit 2-3 la lucru. Aşa că din 2017 eu lucrez cu deţinuţi de la Penitenciarul Găeşti. Ei mi-au salvat business-ul, era faliment fără ei. Lucrez cu 8-10 oameni de acolo în baza unui contract pe care îl am cu penitenciarul. Plătesc pentru ei minimul pe economie raportat la numărul de zile lucrate. Oamenii muncesc foarte bine şi sunt foarte încântată", declara Mădălina Giurescu, preşedintele Cooperativei.

Toată povestea AICI  

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO