1EUR = 4.7729 RON | Bucureşti 5 º

Totul despre pensiile speciale

Pensia medie a magistraţilor militari sare de 23.000 de lei brut în iulie şi e cu peste 2.800 de lei mai mare decât în 2018

98 de magistraţi militari pensionaţi au încasat, în iulie 2019, pensie de serviciu. În medie, aceştia au luat aproape 23.100 de lei brut la pensie în iulie, cu peste 2.800 de lei mai mult decât în urmă cu un an, reiese din datele comunicate exclusiv pentru Economica de către oficialii Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale. Pensiile de serviciu ale magistraţilor militari se plătesc doar de la bugetul de stat, şi nu în funcţie de contributivitate. 

98 de magistraţi militari pensionari au luat pensie de serviciu în luna iulie. Aceştia au avut, în medie, pensie de serviciu de aproape 23.100 de lei (mai exact, 23.090 de lei) brut în luna iulie 2019, arată datele trimise pentru Economica de către oficialii Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale.

  •  "La 1 iulie 2019, în evidenţele Casei de Pensii Sectoriale (CPS) a Ministerului Apărării Naţionale se aflau în plată 98 de foşti magistraţi militari, beneficiari ai unor pensii de serviciu, a ordate în baza prevederilor Legii nr. 223 din 2015, privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 303 din 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumul brut al plăţilor efectuate în iulie 2019 pentru aceştia a fost de 2.262.881 lei", au spus pentru Economica oficialii Casei de Pensii Sectoriale a MApN.

Spre comparaţie, pensia medie brută a magistraţilor militari pensionaţi se apropie de 20.300 în iulie 2018, arată datele pe care Economica le-a primit în exclusivitate de la CPS a MApN.

"La 1 iulie 2018 se aflau în evidenţele CPS a MapN se aflau 91 de foşti magistraţi militari, beneficiari de pensii de serviciu, acordate în baza prevederilor legislative enumerate mai sus. Cuantumul brut al plăţilor efectuate în luna iulie 2018 pentru aceştia a fost de 1.846.111 lei", au spus pentru Economica oficialii CPS a MApN.

Pensia netă reprezintă pensia brută, din care se deduce impozitul pe venit. Cota de impozit în cazul pensiilor militare este de 10%, iar venitul impozabil lunar se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei. 

Pensia de serviciu a magistraţilor militari e 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

"Vă comunicăm faptul că modul de calcul/stabilire a cuantumurilor pensiilor de serviciu acordate magistraţilor militari este reglementat prin prevederile articolului 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, la alineatul (1) se stipulează că, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

De asemenea, la alineatul (2) se precizează că, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alineatul (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

De pensia de serviciu prevăzută la alineatul (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alineatele (1) şi (2), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alineatul (1), fără a o putea depăşi.


Conform dispoziţiilor de la alineatul (7), judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.

În situaţia în care judecătorii şi procurorii militari optează pentru pensia militară, acordată în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, precizăm că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alineatul (1) şi alineatul (2) din actul normativ menționat, cuantumul pensiei militare de serviciu se determină în procent de 65% din baza de calcul prevăzută la articolul 28, pentru o vechime cumulată de cel puţin 25 de ani. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea cumulată de 25 de ani, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul. Pentru o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei se diminuează cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 108 din același act normativ, la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare de stat se acordă un spor de 3%, 6%, 9% în funcţie de tranşele de vechime a contribuţiei la Fondul pentru pensie suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget.

Însă, potrivit prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile Legii, nu poate fi mai mare de 85% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare.

Menţionăm că potrivit dispoziţiilor art. 11 alineatul (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% la cuantumului pensiei.

Vă informăm că, începând cu data de 15 septembrie 2017, Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Astfel, potrivit prevederilor art. VII pct. 3 din acest act normativ, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei", au explicat pentru Economica oficialii CPS a MApN.

 

Citeşte şi:

Topul celor mai mari 20 de pensii speciale ale magistraţilor, parlamentarilor şi diplomaţilor

Pensiile de serviciu au "înghiţit" 4,3 miliarde de lei de la bugetul de stat în primul semestru din 2019, cu peste 5% mai mult decât în 2018

Pensiile de serviciu au costat bugetul de stat 8 miliarde de lei în 2018, cu peste 15% mai mult decât în 2017   

Aceştia au spus pentru Economica care sunt actele normative în vigoare care reglementează pensiile de serviciu acordate magistraților militari:

  • Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO