Veniturile din extracția gazelor din Marea Neagră merg în noi țevi de gaz, proiecte verzi și la pensii. Program de Guvernare/Energie

Coaliția de guvernare formată din PNL, USR-PLUS și UDMR a trimis astăzi Parlamentului Programul de Guvernare pentru peioada 2020-2024. Noutatea este stabilirea exactă a destinației miliardelor care se vor obține din exploatarea gazelor din Marea Neagră, proiect pe care noua guvernare promite că îl va debloca.
Mihai Nicuţ - mie, 23 dec. 2020, 07:36
Veniturile din extracția gazelor din Marea Neagră merg în noi țevi de gaz, proiecte verzi și la pensii. Program de Guvernare/Energie

Programul face referire la obiectivele strategice ale țării, la programul de investiții, la tranziție energetică inclusiv prin continuarea programului nuclear, dar noutatea absolută ține de cum se vor împărți banii care vor veni din exploatarea gazelor din Marea Neagră, proiect pe care, în sfârșit, actuala coaliție vrea să îl deblocheze.

Cităm din document:

“Redeventele din exploatarea gazelor din Marea Neagra vor fi folosite astfel:

– O treime pentru tranzitia verde (cofinantare pentru proiectele europene)

– O treime pentru extinderea retelelor de gaze naturale

– O treime pentru echilibrarea sistemului de pensii”.

Potrivit unui raport al Deloitte realizat în 2018, dezvoltarea resuurselor din Marea Neagră ar putea aduce bugetului de stat circa 26 de miliarde de dolari, în total, până în 2040. Pentru acest lucru însă, este nevoie de modificarea legii offshore, care apare în programul de guvernare. Cităm: “Modificarea și completarea Legii offshore nr.256/2018 în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea tranziției către energia curate”

În rest, în program se vorbește despre investițiile viitoare despre care s-a mai tot spus. Vă prezentăm obiectivele strategice din capitolul Energie, cu mențiunea că puteți citi documentul în galeria atașată.

• Implementarea de măsuri în vederea asigurării securității energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

• Promovarea de investiții în domeniul energetic în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – SUA;

• Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagra

• Adaptarea unor capacități de producție a energiei electrice la noile tendințe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziție către o economie verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European;

• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport a energiei electrice pentru a crește capacitatea de interconectare cu statele vecine și a putea prelua capacitatea suplimentară de producție de energie electrică din surse noi sau regenerabile;

• Realizarea de investiții în extinderea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de rețele inteligente de transport și distribuție;

• Clarificarea cadrului legal și de reglementare care ar permite investițiile în capacități noi de energie regenerabilă, prin clarificarea posibilității de semnare a contractelor bilaterale (corporate PPAs), de exemplu, și stimularea de instrumente financiare verzi pentru a susține investiții în energia regenerabilă;

• Crearea unui cadru care să faciliteze absorbția de fonduri europene pentru realizarea investițiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore și offshore si energie solară; încurajarea tranziției către energia bazată pe biomasă sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industriale.

• Participarea activă în cadrul inițiativelor europene ce vizează promovarea utilizării pe scară largă a bateriilor electrice, stocare, în capacități de capturare a CO2, identificarea și valorificarea materiilor prime rare (de ex. litiu).

• Crearea unui mediu de reglementare competitiv, transparent și predictibil, bazat pe consultare publică de substanță, care să constituie fundamentul piețelor libere și competitive de energie; de asemenea, înscrierea României în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie;

• Participarea la inițiativele europene de încurajare a dezvoltării tehnologiilor pe bază de hidrogen, pentru a atinge pragul de competitivitate economică și de utilizare la scară largă, cu o contribuție esențială la securitatea energetică; și susținerea atragerii de investiții în soluțiile tehnologice moderne care au atins un grad de maturitate și care au fost suficient testate pentru a funcționa în condiții de eficiență economică;

 • Susținerea dezvoltării infrastructurii de transport curat pentru stații de reîncărcare electrice și combustibili alternativi, potrivit legislației europene – CNG, LNG, biocarburanți și hidrogen (pe termen mediu și lung) – prin includerea în schemele existente de sprijin, prin măsuri administrative, simplificare birocratică, stimulente fiscale și încurajarea unor programe de cercetare-dezvoltare.

• Stimularea investițiilor din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop decarbonarea și eficiența energetică pe tot lanțul valoric (producție – transport – consum) și în toate sectoarele conexe (industrie, transport, clădiri) precum și accelerarea procesului de digitalizare a rețelelor de energie;

• Sistem modern de guvernanță în sectorul energetic prin a acționa asupra depolitizării și independenței autorităților de reglementare și a companiilor de stat, asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporativă și competență la toate nivelurile; crearea unui cadru legislativ și de reglementare transparent, stabil și coerent; listarea la bursă, acolo unde este fezabil, a companiilor din sectorul energetic pentru a crește gradul de transparență al actului managerial si pentru investiții bazate pe principii de eficiență economică și neutralitate tehnologică, pastrand controlul strategic al statului roman.

• Acordarea unui loc central consumatorilor și prosumatorilor de energie, combaterii sărăciei energetice, creșterii eficienței energetice, introducerii sistemelor moderne și eficiente de încălzire a locuințelor, electromobilității și digitalizării; promovarea și facilitarea calității de prosumator, iar în cazul energiei electrice produsă de către prosumatori, vom susține compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul național de distribuție; redefinirea noțiunii de „consumator vulnerabil” – extinderea definiției pentru a acoperi factori structurali și de acces, comportamentul comercial și designul de piață;

• Crearea și implementarea mecanismului de sprijin de tipul Contracte pentru Diferență

• Creșterea eficienței energetice prin accelerarea programelor naționale de renovare energetică aprofundată a clădirilor publice și a celor rezidențiale cu fonduri europene – anveloparea termică, introducerea contoarelor inteligente pentru utilități, înlocuirea instalațiilor interioare de apă caldă și căldură, asigurarea ventilării cu recuperarea căldurii, integrarea celor mai eficiente surse de căldură și a celor regenerabile, precum și digitalizarea; susținerea modificării legislației astfel încât să accelerăm instalarea contoarelor inteligente; un cadru legal și de reglementare funcțional pentru încurajarea companiilor de tip ESCO (Energy Service Companies) și a contractelor de performanță energetică ESPC (Energy Savings Performance Contracts) pentru clădiri; susținerea măsurilor de eficiență energetică pentru companiile energointensive care asigură un număr important de locuri de muncă. Stimularea proiectelor de tip ”clădiri cu zero emisii”, folosirea celor mai bune tehnologii disponibile (produse și instalații) și a sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor, utilizarea materialelor izolante îmbunătățite și încălzirea din surse regenerabile durabile.

 

Te-ar mai putea interesa și
Creditul neguvernamental a urcat cu 1% în august, la 309,7 miliarde de lei
Creditul neguvernamental a urcat cu 1% în august, la 309,7 miliarde de lei
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut, în luna august 2021, cu 1% faţă de iulie 2021 (0,8 la sută în termeni reali), până la nivelul de 309,7 miliarde......
PwC: Maşina personală rămâne principala preferinţă pentru transport. Car sharing-ul şi închirierile au perspective bune de revenire
PwC: Maşina personală rămâne principala preferinţă pentru transport. Car sharing-ul şi închirierile au perspective ...
Maşina personală rămâne principala preferinţă pentru mobilitate, însă platformele alternative au perspective pozitive ...
Studenții admiși la Universitatea Politehnică Timișoara pot primi între 40.000 și 200.000 de euro pentru a porni o afacere
Studenții admiși la Universitatea Politehnică Timișoara pot primi între 40.000 și 200.000 de euro pentru a porni o ...
Studenții Universității Politehnice din Timișoara pot primi peste 40.000 de euro pentru a-și înființa start-up-uri. ...
Compania daneză de energie regenerabilă European Energy intră pe piața din România
Compania daneză de energie regenerabilă European Energy intră pe piața din România
Compania daneză de energie regenerabilă European Energy, care dezvoltă, finanțează, construiește și operează parcuri ...