Pentru ca Finanţele „să cadă la pace” cu băncile şi BNR pe OUG 114, Mugur Isărescu a plecat două săptămâni din ţară. Filmul adoptării unei legi

Mugur Isărescu a preferat să plece din ţară pe toată durata negocierilor pentru modificarea OUG 114, după ce România a fost la un pas de retrogradarea perspectivei ratingului de ţară de către Standard&Poor’s din cauza formei iniţiale a acestei legi. Prim viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, fost ministru de Finanţe şi promovat în actuala funcţie din banca centrală de către partidul de guvernământ, PSD, a prezentat greilor partidului efectele nocive ale ordonanţei privind taxa pe lăcomie.

Principalele modificări ale ordonanţei au fost operate de cele două departamente (supraveghere şi reglementare) aflate în subordinea lui Florin Georgescu, cel care a reuşit să îi facă pe membrii PSD să înţeleagă că taxa pe activele bancare este mult prea mare şi impropriu să fie legată de nivelul ROBOR. Negocierile directe cu Ministerul Finanţelor au fost asigurate apoi de Gheorghe Gherghina, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, numit tot de PSD şi venit după mulţi ani de minister al Finanţelor. După ce în linii mari noua ordonanţă a fost schiţată, Liviu Voinea, viceguvernator BNR, numit tot de PSD a declarat la Budapesta că noua formă a OUG este una foarte bună deoarece Robor a fost desprins de calculul taxei pe active care va fi percepută de la bănci.

În tot acest timp, semnalele venite din partea membrilor Executivului arătau că noua formă a OUG este negociată şi cu băncile şi a primit şi acceptul Comisiei Europene, informaţii mai mult sau mai puţin adevărate, după cum au dovedit-o până la urmă informările venite din afara graniţelor ţării. Pe partea bancară, au existat două întâlniri cu membri ai Asociaţiei Române a Băncilor, nu trei despre cât se spunea la vremea respectivă.

De ce s-a amânat până vineri aprobarea noii ordonanţe în şedinţa de guvern şi de ce chiar se discuta că nu va mai intra pe ordinea de zi? Cea mai mare nemulţumire a venit din partea senatorului Zamfir şi a grupului de interese din jurul acestuia: noul indice care va intra în metoda de calcul a dobânzilor la credite să fie aplicat şi creditelor în derulare. În prealabil, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, înţelesese şi declarase că noua formă de ROBOR bazată pe media aritmetică a tranzacţiilor efective, nu se va aplica decât creditelor noi şi celor pentru refinanţare. Presiunile celor cu credite foarte mari şi poziţii puternice ajunseseră atât de puternice încât au existat discuţii ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) să vină şi să spună că nu e de acord cu legea şi că nu sunt apărate drepturile consumatorului, „că nu este legal ca modificarea dobânzilor la credite spă nu se aplice şi împrumuturilor în derulare”.

A fost momentul în care primviceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a trebuit din nou să intervină şi să spună că este de-a dreptul ilegal să introduci retroactiv un nou mod de calcul al dobânzilor fără renegocierea contractului de împrumut. După această nouă înţelegere, OUG a fost publicată în Monitorul Oficial, cu o altă modificare, propusă de partea politică: acordul părţilor. În acest nou context, şi creditele în derulare pot beneficia de noul mod de calcul al indicatorului care stă la baza formării împrumutului, dar numai după încheierea unui act adiţional la contractul de împrumut.

OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată vineri seara, pe 29 martie 2019, în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018. Schimbările vizează taxa pe activele băncilor, un nou indice pentru credite, noi regului în energie și o prorogare pentru administratorii Pilonului II de pensii. Ca noutate, noul indice din contractele de credit se poate aplica și contractelor in derulare cu acordul părților, prin aditional la contract, iar pentru cererile de refinanțare bancile trebuie sa raspunda in cel mult 60 zile.