Pericolul ca noile taxe și tarife propuse de Trump să afecteze considerabil economia europeană este real

„Rămâne de văzut în ce măsură negocierile dintre Comisia Europeană și administrația Trump vor reuși să reducă din amploarea acestor propuneri de taxe și tarife și să prevină eventuale perturbări economice majore. Indiferent de eventualele dispute comerciale între țările membre NATO, europenii trebuie să rămână ferm angajați în direcția creșterii investițiilor în apărare, deoarece pericolul unei agresiuni convenționale a Rusiei asupra teritoriului european este substanțial”, a afirmat Ionela Ciolan.

Ea a adăugat că europenii dispun de o fereastră de oportunitate de aproximativ 4-5 ani pentru a consolida credibilitatea capacității lor de apărare și descurajare, cu scopul de a preveni o eventuală acțiune militară a Rusiei împotriva flancului estic al Alianței.

Experta în politică externă și securitate europeană s-a referit și la relațiile dintre Washington și statele europene membre ale NATO, în contextul recentei reuniuni a miniștrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică și în perspectiva summitului de la Haga din luna iunie.

În opinia sa, există un interes major din partea europenilor pentru salvarea și consolidarea relațiilor transatlantice și a NATO. „Astfel, în perioada următoare, ne putem aștepta ca liderii europeni să încerce să construiască punți de legătură cu administrația Trump și să se concentreze pe teme convergente și puncte de interes comun între aliați. Urmează o perioadă de reechilibrare a relației transatlantice și de tranziție de la o relație bazată pe valori și principii comune către un dialog pragmatic, axat pe interese comune și pe gestionarea divergențelor (damage control)”, a estimat Ionela Ciolan.

În perioada următoare este posibil ca europenii să își asume noi angajamente privind creșterea investițiilor în apărare, achiziții militare suplimentare și o mai bună repartizare a sarcinilor în cadrul Alianței. La summitul NATO de la Haga, a continuat experta, este de așteptat să fie pus un accent mai mare pe echilibrarea responsabilităților între Statele Unite și Europa (dezvoltarea pilonului european al NATO), precum și noi angajamente privind creșterea alocărilor pentru apărare, de la 2% din PIB în prezent la 3-3,5%.

„De asemenea, se preconizează un interes mai ridicat al NATO față de regiunea Arctică, întărirea cooperării între NATO și Uniunea Europeană, posibil chiar printr-un nou document strategic comun, precum și un accent mai puternic pe percepția pericolului reprezentat de China. În prezent, China este percepută ca o provocare la adresa securității transatlantice, însă este posibil să asistăm la adoptarea unui limbaj politic mai ferm și mai tranșant, care să evidențieze nu doar pericolul reprezentat de China, ci și consolidarea axei strategice China-Rusia-Iran-Coreea de Nord”, a explicat cercetătoarea de la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles.

Ucraina va rămâne un subiect important pe agenda summitului și, în funcție de evoluția negocierilor de pace mediate de administrația Trump, este posibil să urmeze fie o consolidare a unității între aliații NATO, fie apariția unor noi tensiuni.

Un subiect dezbătut la recenta reuniune ministerială a NATO de la Bruxelles a fost creșterea bugetului alocat apărării de către țările membre, o dorință mai veche a lui Donald Trump încă din timpul primului său mandat de președinte al SUA.

„Sporirea bugetului pentru apărare la peste 3% din PIB nu este doar un obiectiv realist, ci un obiectiv absolut necesar pentru a demonstra partenerilor americani că europenii își iau angajamentele în cadrul NATO în mod serios și respectă articolul 3 al Tratatului NATO, care stipulează că statele aliate ‘vor menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista atacurilor armate”, a accentuat Ionela Ciolan.

Potrivit ei, de la începutul războiului din Ucraina, europenii au realizat că politica de subinvestire în apărare, din ultimele trei decenii, a generat numeroase vulnerabilități în postura de descurajare – lacune care trebuie remediate cât mai rapid pentru a întări capacitatea NATO de a oferi o postură credibilă de descurajare în fața oricărei amenințări la adresa securității venite din afara spațiului euro-atlantic.

„În al doilea rând, angajamentul actual de alocare a 2% din PIB pentru apărare nu mai este suficient pentru a răspunde necesităților statelor în actualul context de securitate internațională, cerinței SUA privind partajarea poverii (‘burden sharing’), dar și amenințării crescânde a unui posibil atac convențional din partea Rusiei, pe lângă actualele atacuri hibride cu care se confruntă statele europene. Prin urmare, acest obiectiv nu este doar realist, ci absolut crucial și trebuie implementat”, a spus experta în politică externă și securitate europeană.

Ea a amintit că, în acest sens, Comisia Europeană a propus inițiativa ReArm Europe/Readiness 2030, care include o serie de măsuri de finanțare europeană menite să sprijine statele membre UE, în majoritatea lor și membre NATO, în asumarea creșterii cheltuielilor pentru apărare.

Propunerea de activare a clauzei naționale de salvgardare (adică excluderea investițiilor în apărare din calculul deficitului bugetar) ar putea oferi un spațiu fiscal suplimentar, permițând statelor să își majoreze cheltuielile de apărare cu până la 1,5% din PIB anual, timp de patru ani, ceea ce ar putea însemna un total de până la 650 de miliarde de euro disponibile pentru acoperirea unei părți din nevoile de apărare și investiții militare ale europenilor.

Principalele obstacole rămân voința politică a statelor membre și diferențele de percepție asupra amenințărilor la adresa securității europene între statele din flancul estic și cele din sudul Europei.

Incertitudinea legată de perspectivele unei păci durabile în Ucraina a marcat atmosfera din jurul reuniunii ministeriale a NATO, deși situația din Ucraina nu a constituit principalul punct de pe agendă. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că Washingtonul va afla în câteva săptămâni cât de serioasă este Rusia în ceea ce privește pacea din Ucraina. Legat de acest aspect, Ionela Ciolan este de părere că președintele american Donald Trump își dorește să obțină o victorie în medierea încheierii războiului din Ucraina și să finalizeze acest conflict cât mai rapid posibil, vizând un succes pe care să îl poată prezenta atât pe plan intern, cât și extern.

„Totodată, el urmărește să slăbească procesul de apropiere a Rusiei de China și să atragă Moscova mai aproape de Occident, dorindu-și în același timp acces la resursele strategice de metale rare ale Ucrainei. Aceste obiective vin în contextul unei tendințe continue de dezangajare politică și militară a SUA din Europa, în paralel cu pivotarea către regiunea Indo-Pacific”, a menționat cercetătoarea la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens din Bruxelles.

Până în prezent, abordarea Statelor Unite față de Moscova a avut mai degrabă un caracter conciliant față de președintele Vladimir Putin decât unul bazat pe negociere prin forță. În cadrul discuțiilor, au fost oferite concesii semnificative în mod unilateral, fără ca SUA să obțină ceva concret la schimb pentru Ucraina.