Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezentau în România 19,3% din populaţia rezidentă a ţării, la 1 ianuarie

Dintre vârstnicii existenţi bărbaţii însumau 1,496 milioane (15,9% din totalul bărbaţilor rezidenţi în România de 9,392 de milioane de persoane), iar femeile 2,21 milioane (22,6% din totalul femeilor rezidente în România de 9,794 milioane de persoane).

În plan teritorial, regiunile cu cei mai numeroşi vârstnici, raportat la totalul populaţiei rezidente sunt Sud-Vest-Oltenia, Sud-Muntenia şi Sud-Est (peste 20% din total), urmate de Centru şi Vest (cu câte 19,0%), Nord-Est (18,6%) şi Nord Vest (18,1%), cea mai „tânără” fiind regiunea Bucureşti-Ilfov (16,8%).

Vârsta mediană şi vârsta medie , doi indicatori care sunt relevanţi pentru a arăta gradul de îmbătrânire a populaţiei unei ţări plasează România sub nivelul Uniunii Europene, deşi în ultimii 18 ani aceştia s-au aflat în continuă creştere.

Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2021 a fost de 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariaţi (44,8) şi de pensionari (41,1%).

Conform INS, structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile conduse de cele cu cap de gospodărie în vârstă de 65 ani şi peste (32,8%), pe primul loc plasîndu-se cele în vârstă de 25-49 ani (38,3%).

În anul 2020, din totalul de 5,128 milioane de pensionari 4,021 milioane erau pensionari de asigurări sociale pentru limita de vârstă.