Cum arată economia românească la trecerea în anul electoral 2016

2015 a fost un an cu creştere economică record de la criză încoace şi a adus o majorare consistentă a consumului populaţiei, în principal ca urmare a reducerii TVA la alimente, dar şi datorită veniturilor mai mari. ECONOMICA.NET vă prezintă în continuare cum s-a mişcat economia României în anul care se încheie şi care sunt principalele perspective pentru 2016.
Economica.net - Dum, 06 dec. 2015, 22:25
Cum arată economia românească la trecerea în anul electoral 2016

Exporturile şi-au mai temperat avântul în acest an, în timp ce importurile au accelerat, astfel că deficitul de cont curent s-a dublat faţă de 2014. Economia creşe pe consum şi investiţii private, în special construcţii.

Statul a lăsat-o mai moale cu investiţiile, inclusiv la capitolul infrastructură, şi şi-a concentrat eforturile pe creşteri de salarii pentru bugetari, la capitolul cheltuieli. Pe partea administrativă, a fost îmbunătăţită semnificativ colectarea taxelor.

Cursul de schimb a evoluat într-o bandă strânsă de variaţie, între 4,37 lei/euro şi 4,52 lei/euro pe piaţa interbancară, dar a intrat pe o pantă ascendentă în ultimele săptămâni, influenţat în principal de evoluţiile externe. Totodată, România se împrumută la costuri minime record.

Inflaţia este negativă, datorită reducerii TVA la alimente şi scăderii abrupte a cotaţiilor intenaţionale ale petrolului, şi va rămâne probabil pe minus în prima jumătate a anului viitor, pe fondul scăderii cotei generale a TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie. BNR avertizează însă că efectul reducerii TVA şi influenţele externe maschează presiuni inflaţioniste care se vor manifesta după epuizarea efectului de bază.

Economia românească intră în anul electoral 2016 cu guvern de tehnocraţi şi cu un nou Cod Fiscal, care prevede reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 – şi eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017. A fost reintrodusă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută a impozitului pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aplicată de la 1 ianuarie 2016.

Principalele obiective asumate de guvernul Cioloş sunt reforma administraţiei şi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene, care va presupune şi majorarea investiţiilor pentru cofinanţare. Noul executiv va guverna timp de aproximativ 12 luni, până la alegerile generale de la sfârşitul anului viitor, şi promite că nu va scăpa de sub control cheltuielile publice, aşa cum se întâmplă de obicei în anii electorali. Cu toate acestea, bugetul pe 2016 trebuie să acomodeze majorări salariale generoase pentru bugetari – cea mai recent adoptată prevede plus 10% de la 1 decembrie 2015 pentru toţi salariaţii din sectorul public.

O altă noutate la cumpăna dintre ani este şi proiectul „dării în plată”, care permite celor cu credite ipotecare să renunţe la imobile pentru a scăpa de datorii. Proiectul a fost votat de Parlament, este contestat vehement de bănci şi va ajunge, probabil, la Curtea Constituţională. Oponenţii proiectului susţin că este o iniţiativă populistă care va creşte puternic costurile creditelor imobiliare şi lasă loc de abuzuri din partea speculatorilor imobiliari. De cealaltă parte a baricadei, parlamentarii, care au adoptat aproape în unanimitate legea dării în plată, susţin că proiectul va fi de ajutor pentru mii de români care nu mai fac faţă datoriilor către bănci. În joc sunt creditele imobiliare în valută contractate înainte de criza financiară, în perioada de boom. Mulţi debitori se află în situaţia în care locuinţa cumpărată atunci valorează mai puţin decât suma pe care o mai au de plătit către bancă.

Influenţe externe

Dincolo de toate acestea, România trebuie să navigheze ape tulburi pe plan internaţional. Pentru prima dată de la mijlocul anilor ’90, politicile monetare din Europa şi SUA vor avea direcţii divergente. În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) încearcă încă să repornească motoarele de creştere economică ale UE, americanii vor trece la creşterea dobânzilor pentru prima dată de la criza financiară. Efectele pentru România sunt greu de anticipat, însă o primă consecinţă probabilă ar fi reaşezarea fluxurilor de capital către pieţele emergente în defavoarea noastră.

Prăbuşirea preţurilor petrolului a adus preţuri mai mici la carburanţi, care se văd în toată economia, a redus semnificativ profiturile companiilor petroliere care se ocupă şi cu extracţia, şi a îngenunchiat Glencore Xstrata, cea mai mare casă de trading.

Ieftinirea barilului trebuie privită însă în primul rând în context geopolitic. În Ucraina, estul separatist arde mocnit. Separatiştii se plâng că Moscova i-a ababdonat şi şi-a mutat atenţia către Siria şi Orientul Mijlociu. Urmează vremuri interesante după atacurile teroriste sângeroase de la Paris din acest an, revendicate de gruparea teroristă Stat Islamic „Daesh”, şi doborârea unui avion rus de pasageri deasupra Peninsulei Sinai.

Te-ar mai putea interesa și
Carantina zonală se încheie pentru localitățile Glina, Tunari şi 1 Decembrie și se prelungește pentru Popești-Leordeni
Carantina zonală se încheie pentru localitățile Glina, Tunari şi 1 Decembrie și se prelungește pentru Popești-Leordeni
Măsura de carantină zonală încetează de vineri, de la ora 22.00, pentru localităţile Glina, Tunari şi 1 Decembrie, potrivit unui comunicat al Prefecturii Ilfov....
Un robot proiectat de o firmă din Israel ar putea să le ia în scurt timp locul degustătorilor de cafea
Un robot proiectat de o firmă din Israel ar putea să le ia în scurt timp locul degustătorilor de cafea
Zilele în care experţii se adunau într-o cameră ermetică pentru a degusta cafeaua şi a da note cu privire la culoare, ...
Guvernul de la Roma a decis relaxarea restricțiilor începând cu sfârșitul lunii aprilie
Guvernul de la Roma a decis relaxarea restricțiilor începând cu sfârșitul lunii aprilie
Italia ar urma să înceapă redeschiderea restaurantelor şi a şcolilor de luni, 26 aprilie, a anunţat vineri şeful guvernului ...
Angela Merkel s-a vaccinat împotriva COVID-19 cu serul de la AstraZeneca
Angela Merkel s-a vaccinat împotriva COVID-19 cu serul de la AstraZeneca
Cancelarul german Angela Merkel a primit vineri prima doză a vaccinului dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania ...