Salariaţii, cei care plătesc CASS pentru venituri extrasalariale şi producătorii de medicamente finanţează asigurările sociale de sănătate, de al cărui pachet minimal beneficiază şi neasiguraţii

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din subvenţii şi din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

FNUASS a încheiat anul 2023 cu deficit simbolic de 1.000 de lei, cu preţul unor subvenţii de peste 10 miliarde de lei virate de stat.

FNUASS a avut venituri totale de 59,71 de miliarde de lei în anul 2023, cu 8,8% mai mari decât cele din anul 2022.

Veniturile obţinute la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări depăşesc 44,39 de miliarde de lei în anul 2023 şi sunt cu 11% mai mari decât cele realizate la Fond în 2022, arată analiza Economica.net. Creşterea sumei virate la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări a fost influenţată de majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023 şi la 3.300 de lei la 1 octombrie 2023.

Mai mult, din noiembrie angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296 din 2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, potrivit unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii.

19 categorii de persoane sunt în continuare asigurate la sănătate fără plata contribuţiei, potrivit Codului fiscal, consultat de Economica.net.

Salariaţii, persoanele fizice cu venituri extrasalariale care plătesc CASS în baza declaraţiei unice şi producătorii de medicamente finanţează sistemul asigurărilor sociale de sănătate de ale cărui servicii medicale, cuprinse în pachetul minimal, beneficiază şi peste 3,7 milioane de neasiguraţi la sănătate, înscrişi pe listele medicilor de familie, arată analiza Economica.net.

Aceasta, pentru că sistemul asigurărilor sociale de sănătate e construit pe principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor: nu beneficiem de serviciile medicale condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate, ci contribuim şi pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS şi au nevoie de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

Reamintesc că asiguraţii la sistemul asigurărilor sociale de sănătate beneficiază de serviciile medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă sunt asiguraţi cu plata contribuţiei sau fără plata CASS şi indiferent de valoarea CASS plătite efectiv de către asigurat.

Subvenţiile statului sunt a doua sursă de venit la Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Subvenţiile virate de stat la Fondul Sănătăţii au ajuns la 10,36 de miliarde de lei în anul 2023 şi sunt cu 6% mai mici decât cele vărsate la Fond în 2022, reiese din execuţiile FNUASS, comparate de Economica.net.

De remarcat în tabelul de mai sus că subvenţiile primite de FNUASS în 2023 sunt mai mari decât cele virate în primii doi ani ai pandemiei de Covid-19.

Subvenţiile vărsate la FNUASS reprezintă puţin peste 17% din veniturile totale ale Fondului în 2023, ponderea acestora în veniturile Fondului scăzând cu peste 2 puncte procentuale faţă de cea din 2022, reiese din calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, au ajuns la 4,48 de miliarde de lei în anul 2023 şi sunt cu 20% mai mari decât cele din 2022, arată analiza Economica.net.

Plăţile totale făcute din FNUASS depăşesc 59,7 miliarde de lei în 2023 şi sunt cu 8,8% mai mari decât cele efectuate în 2022.

Pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit din FNUASS 19,8 miliarde de lei în anul 2023, cu 30% mai mult decât în 2022, arată analiza Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate am plătit din FNUASS 14,2 miliarde de lei în anul 2023, cu 4,5% mai mult decât în anul 2022, conform analizei Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se apropie de 12,4 miliarde de lei în anul 2023 şi sunt cu 5% mai mari decât cele efectuate în anul 2022, potrivit analizei Economica.net. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt sume virate spitalelor publice pentru acoperirea creşterilor salariale acordate în baza Legii salarizării unitare.

Cât a însemnat medicina de familie pentru bugetul Fondului Sănătăţii în 2023: nici 7% din plăţile totale ale Fondului

Suma plătită pentru asistenţa medicală primară în anul 2023 reprezintă puţin peste 6% din cheltuielile totale ale Fondului Sănătăţii (FNUASS), arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
Pentru medicina de familie am plătit din FNUASS 3,7 miliarde de lei în anul 2023, cu 15,8% mai mult decât în anul 2022.
Suma plătită pentru asistenţa medicală primară din FNUASS în 2023 reprezintă circa 43% din suma totală plătită pentru serviciile medicale acordate în ambulator, reiese din calculele Economica.net.

Cheltuielile făcute din FNUASS pentru asigurări şi asistenţă socială se apropie de 3,7 miliarde de lei în 2023 şi sunt cu peste 37% mai mici decât cele efectuate în 2022, potrivit calculelor Economica.net.