„Ar trebui să constatăm astăzi efectul benefic al SGR-ului, respectiv faptul că România este mai curată decât era în urmă cu un an sau în urmă cu doi ani. Uitându-ne la cifrele anului trecut, avem peste 3 miliarde de ambalaje colectate. Vorbim nu doar de pet-uri, doze de aluminiu sau sticle introduse în automatele de preluare a ambalajelor (RVM) sau duse la un punct de colectare, ci vorbim de ambalaje care au ajuns totodată în fabricile de reciclare – asta în ceea ce privește anul 2024, an de tranziție, primul an, complicat din multe puncte de vedere. Uitându-ne la primele trei luni ale anului în curs, putem să constatăm că ele se înscriu într-o lungă listă de luni cu rate de colectare foarte bune, extrem de pozitive – și când mă refer la rate bune de colectare, mă refer la faptul că peste la 80% din ambalajele puse pe piață sunt colectate. Cred că, în acest ritm, gunoaiele pe care încă le mai vedem în natură vor ajunge să rămână doar în amintirea noastră, doar în fotografiile din trecut sau în imagini pe calculator, dar nu o să le mai vedem în natură, ceea ce este un lucru extraordinar.’, a menționat Mircea Fechet, la Conferința ‘Curățenia de primăvară în România! Ediția 2025”, organizată de DC Media Group.
El a subliniat că o bună colectare a ambalajelor nu înseamnă că s-a rezolvat problema, în condițiile în care „pet-urile reprezintă o mică parte a deșeurilor aduse de ape în fiecare primăvară, însă poate să însemne faptul că România se află pe o traiectorie bună din acest punct de vedere”.
Ministrul Mediului a adăugat faptul că RetuRO înseamnă și mii de locuri noi de muncă, înseamnă investiții de zeci de milioane de euro.
Potrivit acestuia, s-au făcut investiții în materia colectării, în materia reciclării, în materia producerii și instalării de aparate de colectare automată, în materia reviziilor tuturor acestor echipamente – și în multe alte industrii orizontale.
„RetuRO a dovedit că, pe de o parte, se poate și în România câtă vreme se poate în alte țări din vestul Europei și, pe de altă parte, dovedește că putem avea și un mediu mai curat cu o creștere economică în același timp”, a adăugat Fechet.
În opinia sa, în măsura în care țintele sunt din ce în ce mai ambițioase și sunt îndeplinite, acest lucru se traduce în costuri mai mici.
„Una este să duci reciclabilul la groapa de gunoi și să plătești taxe pentru acele cantități: taxe de depozitare, taxă de economie circulară, taxe pentru neîndeplinirea țintelor de deviere de la depozitare și alta este situația în care toate aceste cantități ajung la fabricile de reciclare și din vânzarea acestora se generează venituri. Eu cred că este o mare diferență între cele două scenarii, înțelegând în același timp că primarii mai ambițioși, primarii care s-au implicat mai mult în acest proces, sunt favorizați cumva în detrimentul primarilor care nu au alocat deocamdată suficientă atenție fenomenului. Și resimțim și aici, la minister. Suntem sesizați în legătură cu situații în care aceste cantități migrează dintr-o localitate în alta, avantajând anumite autorități publice locale în detrimentul celorlalte, însă eu cred că lucrurile se vor echilibra de la sine, în timp”, a mai spus ministrul.