1EUR = 4.8347 RON | Bucureşti 33 º

Extern

Petrolul s-a împotmolit sub 50 de dolari pe baril. Consecinţe şi previziuni

Preţul petrolului Brent a rămas, vineri, sub 50 de dolari pe baril după ce a ajuns, în seara zilei de joi, la cel mai redus nivel din ultimele patru luni. Prăbuşirea cotaţiilor internaţionale ale barilului de ţiţei a determinat deja marile companii petroliere să anuleze investiţii de peste 200 de miliarde de dolari la nivel global, iar peste 70.000 de petrolişti şi-au pierdut locurile de muncă. Criza petrolului a ajuns să forţeze mâna Arabiei Saudite, cel mai mare producător la nivel global, care este nevoită să se împrumute de la bănci pentru a acoperi scăderea veniturilor din exportul de crud. Între timp, Rusia, un alt gigant pe piaţa petrolului, resimte din plin prăbuşirea cotaţiilor barilului, combinată cu efectele sancţiunilor economice impuse de UE şi SUA pe fondul războiului civil din Ucraina.

07 aug, 2015 | ECONOMICA.net

Preţul petrolului s-a prăbuşit cu peste 25% în ultimele două luni.

Traderii şi analiştii anticipează că situaţia se va prelungi pe termen lung, pe fondul excesului de ofertă din piaţa petrolului. Analiştii băncii de investiţii Goldman Sachs estimează că supraoferta din piaţă se cifrează la 2 milioane de barili pe zi la nivel global, iar capacitatea mondială de depozitare va fi epuizată până în această toamnă, ceea ce ar putea forţa o reajustare, potrivit Bloomberg.

În Statele Unite, cel mai mare consumator de petrol din lume, stocurile de petrol aflate pe inventar se plasează cu aproximativ 100 de milioane de barili peste media ultimilor cinci ani ajustată penttru sezonalitate, potrivit datelor oficiale.

Producţia de petrol a SUA a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani, iar statele OPEC afişează de asemenea volume record.

Preţul petrolului Brent cu livrare în septembrie, cotaţia de referinţă, a atins joi 48,88 dolari pe baril, cel mai redus nivel din 30 ianuarie 2015, şi a închis ziua la 49,52 dolari pe baril potrivit datelor Bloomberg. Vineri, cotaţia a revenit uşor, până la 49,74 dolari pe baril.

Petrolul a recuperat vineri o parte din pierderi, după ce un influent senator american s-a declarat împotriva acordului nuclear dintre Iran şi marile puteri. Ridicarea embargoului asupra Iranului, dacă se va materializa, va readuce pe piaţă unul dintre cei mai mari producători şi exportatori, ceea ce ar contribui la situaţia de supraofertă şi ar provoca o nouă depreciere abruptă a preţului barilului.

Congresul Statelor Unite are termen până pe 17 septembrie să evalueze acordul nuclear iranian. Preşedintele Barack Obama a anunţat că îşi va folosi dreptul de veto dacă legislativul nu va ratifica acordul.

Marile companii petroliere au fost nevoite să anuleze investiţii de 200 de miliarde de dolari la nivel global, în proiecte noi de explorare şi producţie, ca urmare a scăderii preţurilor petrolului, scrie Financial Times, care citează datele companiei de consultanţă Wood Mackenzie. Prăbuşirea preţurilor petrolului a determinat îngheţarea a 46 de proiecte mari de petrol şi gaze, pe rezerve de 20 miliarde de barili echivalent petrol.

De asemenea, datele Morgan Stanley citate de Bloomberg arată că prăbuşirea preţurilor petrolului a trimis în şomaj peste 70.000 de petrolişti începând din octombrie anul trecut.

Dincolo de efectele asupra segmentului upstream al industriei, zona de rafinare se bucură de efectul pozitiv al reducerii abrupte a costurilor cu materia primă, iar economia în general ar trebui să beneficieze de creşterea cererii şi scăderea preţurilor în zone cheie: industrie, transporturi rutiere şi maritime, ieftinirea carburanţilor la pompă şi aşa mai departe.

Între timp, marii exportatori de petrol se resimt.

Cel mai mare producător de petrol la nivel mondial şi principalul aliat al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC, este nevoită să iasă pe pieţe pentru a se împrumuta de la bănci şi investitori instituţionali din cauza presiunilor resimţite în zona finanţelor publice ca urmare a prăbuşirii preţurilor barilului.

Saudiţii vor ieşi pe pieţe cu emisiuni de bonduri de 27 de miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, scrie Financial Times, care citează surse bancare. Banca centrală de la Riad se ocupă deja cu sondarea interesului investitorilor pentru obligaţiuni de 5,3 miliarde de dolari pe lună până la finele anului, la maturităţi de 5, 7 şi 10 ani.

În Rusia, investiţiile şi consumul intern şchioapătă în urma sancţiunilor economice impuse de UE, SUA şi Japonia şi scăderii veniturilor din vânzarea de petrol şi gaze, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internaţional. Şi contra-sancţiunile impuse de la Kremlin, precum interdicţia privind importul de produse alimentare din UE, au repercusiuni asupra economiei ruse. Inflaţia a crescut puternic şi a ajuns la 15%, iar FMI anticipează că economia Rusiei va pierde 9% din PIB înainte de a intra în revenire.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO