Piața construcțiilor din România funcționează la turație ridicată, apropiată de maximele istorice – Colliers

Evoluția acestui sector arată că piața rezistă, cel puțin pentru moment, presiunilor și incertitudinilor din ultimii ani. Sectorul construcțiilor a contribuit cu 9% la Produsul Intern Brut (PIB), cea mai mare pondere din UE și peste media de 5% a statelor membre, mai arată datele Colliers.

Cea mai mare creștere este pe segmentul lucrărilor de inginerie, acolo unde sunt incluse proiectele finanțate din bani publici, precum infrastructură și spitale, care au atins niveluri record anul trecut.

Construcțiile nerezidențiale au crescut anul trecut cu peste 11% față de 2024 și s-au apropiat de nivelul maxim din 2023.

Sectorul rezidențial a înregistrat și el o creștere solidă, de peste 12%, dar rămâne sub vârful istoric recent. Per ansamblu, activitatea din construcții a ajuns în 2025 la aproape dublul nivelului anterior pandemiei, confirmând ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani.

„Datele arată foarte clar că piața construcțiilor din România funcționează la o turație foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susținut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înțeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activității și numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investițiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase. Am interpretat aceste informații în următoarea cheie: ritmul și amploarea schimbărilor sunt la un nivel semnificativ, iar dacă putem menține această direcție, țara va arăta foarte diferit peste 10 ani”, explică  Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.

Pentru acest an, consultanții Colliers estimează o evoluție mai echilibrată a pieței construcțiilor, într-un context în care presiunile asupra costurilor vor rămâne ridicate.

Printre presiunile care pot afecta piața se numără noua taxă pe carbon aplicată materialelor de construcție, care poate duce la creșterea costurilor cu 10-15%, presiunile geopolitice care pot influența prețurile la materia primă, cum a fost anul trecut în cazul cuprului, care s-a scumpit cu 40%, dar și presiunile pe salarii, într-o piață a muncii tensionată.

Activitatea ar urma să fie susținută în continuare de investițiile publice, cu condiția menținerii unui climat politic stabil. În același timp, investitorii privați își ajustează deja planurile și calendarul proiectelor, pregătindu-se pentru o posibilă relansare a pieței pe termen mediu.