PIB a crescut cu 0,7% în primul trimestru din 2024 – revizuiri date INS

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în urcare creşterea economică din primele trei luni ale acestui an, la 0,7%, de la 0,4% cât estima anterior, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,5% pe seria brută şi de 2,2% pe seria ajustată sezonier, conform datelor provizorii 2 publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
AGERPRES - lun, 08 iul. 2024, 10:10
PIB a crescut cu 0,7% în primul trimestru din 2024 - revizuiri date INS

Potrivit INS, produsul intern brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 424,634 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2023 şi cu 2,2% faţă de trimestrul I 2023, scrie Agerpres.

Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2024 a fost de 348,870 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul I 2023.

Comparativ cu varianta provizorie (1), dinamica PIB a crescut cu +0,4 puncte procentuale iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,5 puncte procentuale.

Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 102,1% la 102%); industria a înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,3 puncte procentuale (de la 98,9% la 99,2%); construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,1%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale (de la 97,6% la 97,7%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante, de la -0,4% la +0,1% între cele două estimări, ca urmare a majorării volumului de activitate cu +2,1 puncte procentuale (de la 98,3% la 100,4%); informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 102,0% la 101,9%); intermedierile financiare şi asigurările de la -0,1% la 0,0%, între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,4%).

De asemenea, INS menţionează că tranzacţiile imobiliare nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,6%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale (de la 96,7% la 96,8%); administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,1% la 0,0%, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,7 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 100,9% la 100,2%); activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii nu au suferit modificări privind contribuţia la creşterea PIB (+0,2%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (107,0% ).

INS precizează că volumul impozitelor nete pe produs a crescut cu 0,2 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 106% la 106,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferenţe semnificative ale contribuţiei la modificarea PIB între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei de la +2,2% la +2,5%, ca urmare a creşterii volumului său cu +0,5 puncte procentuale de la 103,3% la 103,8%; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,3% la 0,0%, ca urmare a diminuării volumului său cu -3,8 puncte procentuale de la 103,9% la 100,1%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la +0,4 la -0,8%, ca urmare a scăderii volumului său cu -11,9 puncte procentuale de la 104,0% la 92,1%.

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 3,4%.

Te-ar mai putea interesa și
Cum începe leul săptămâna, după decizia Moody’s – curs valutar interbancar luni, 10 august 2026 (UPDATE)
Cum începe leul săptămâna, după decizia Moody’s – curs valutar interbancar luni, 10 august 2026 (UPDATE)
Curs valutar interbancar. După ce în ultimele două zile ale săptămânii, euro a sărit din nou pragul de 5,25 lei, moneda naţională începe săptămâna la 5,24 lei/euro, pe piaţa......
Sistemul bancar, principala țintă a atacurilor cibernetice din România în 2025 – raport oficial
Sistemul bancar, principala țintă a atacurilor cibernetice din România în 2025 – raport oficial
Sistemul bancar a fost de departe cel mai vizat sector economic de atacurile cibernetice din România în 2025, potrivit ...
Concedieri în IT-ul românesc. O mare companie americană a renunțat la sute de angajați pentru al doilea an la rând. Afacerile au urcat la nivel record de 2,4 miliarde lei
Concedieri în IT-ul românesc. O mare companie americană a renunțat la sute de angajați pentru al doilea an la rând. ...
Compania americană Emerson, unul dintre cei mai mari angajatori din industria de tehnologie și automatizări din România, ...
Capacitatea instalată în sistemul energetic național a depășit pragul de 20.000 MW. 70% din ea este în regenerabile
Capacitatea instalată în sistemul energetic național a depășit pragul de 20.000 MW. 70% din ea este în regenerabile
Ultimele date referitoare la puterea instalată în Sistemul Energetic Național (SEN), publicate de Transelectrica și valabile ...