Peste 5.000 de străini aflaţi ilegal în România, depistaţi de poliţiştii de imigrări în primele opt luni. Majoritatea sunt din Nepal şi Sri Lanka

Adaugă-ne ca sursă preferată

Inspectoratul General pentru Imigrări prezintă bilanţul verificărilor făcute de Poliţia de Frontieră în privinţa şederii ilegale în ţara noastră a cetăţenilor extracomunitari, în primele opt luni ale anului 2026.

“În spatele unui climat de siguranță pe care mulți îl consideră firesc se află mii de activități desfășurate zilnic de poliţiştii de imigrări, în cooperare cu instituții cu atribuții în domeniu, care pe parcursul celor 8 luni ale acestui an au acționat constant pentru prevenirea șederii ilegale și a muncii nedeclarate. În perioada de referinţă, poliţiştii de imigrări au desfăşurat, la nivel național, 4.246 de acţiuni, controale şi verificări, atât cu efective proprii, cât şi în colaborare cu alte instituții cu atribuții în domeniu. Activitățile au vizat respectarea legislației privind regimul străinilor şi identificarea situaţiilor de şedere ilegală sau muncă nedeclarată. În urma acestor acțiuni, au fost depistați 5.442 de străini aflați în situații ilegale (3.666 sunt beneficiari ai art. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 32/2026), dintre care 4.433 erau bărbați și 1.009 de femei. Cei mai mulți provin din Nepal – 1.731 de persoane, Sri Lanka – 1.107 și India – 368, diferența fiind cetățeni ai altor state”, spune IGI.

Polițiștii de imigrări au emis 1.135 de decizii de returnare, cu termen de plecare voluntară de 15 zile sau 30 de zile. Principalele motive au fost constatarea șederii ilegale în 461 de cazuri, solicitarea plecării voluntare în 433 de cazuri, refuzarea prelungirii dreptului de ședere în 100 de cazuri.

352 de persoane au fost îndepărtate sub escortă. Dintre acestea, 153 de persoane au fost îndepărtate pentru risc de sustragere de la măsura îndepărtării, 93 de oameni nu au respectat decizia de returnare, 71 de persoane au trecut sau au încercat trecerea frauduloasă a frontierei de stat, spune IGI.

În aceeași perioadă, 182 de străini au fost introduși în centrele de custodie publică, până la finalizarea procedurilor legale, potrivit IGI.

Context

Prin „străini” înţelegem cetăţeni din afara UE, a Spaţiului Economic European şi din afara Elveţiei.

Cei mai mulţi străini cu permis de şedere în scop de muncă în România sunt din Nepal în 2025, în 2024, în 2023 şi în 2022, arată analizele Economica.net despre subiect, realizate în fiecare an.

Peste 148.000 de străini aveau permis de şedere în scop de muncă la finalul anului 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

OUG nr. 32 din 2026 a înăsprit şi corectat derapaje de pe piaţa muncii în privinţa recrutării cetăţenilor străini, survenite pe fondul vulnerabilităţilor legislative, speculate de unele firme de recrutare de forţă de muncă extracomunitară. OUG 32 privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România reconfigurează profund accesul angajatorilor la forța de muncă din afara Uniunii Europene.

Cu toate că a corectat unele derapaje mari din piaţă, însăşi această OUG are vulnerabilităţi care pot fi corectate de Parlament, prin legea de aprobare a ordonanţei.

Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România pentru anul 2026.

Executivul a aprobat, pentru anul 2026, un contingent de 90.000 de lucrători străini nou – admişi pe piaţa forţei de muncă din România, pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii, prin HG nr. 1169/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025.

Executivul stabileşte prin hotărâre, adoptată ori la final de an pentru anul următor, ori la începutul lunii ianuarie pentru anul în curs, contingentul de noi lucrători străini (adică din afara UE) care pot fi aduşi de către angajatori la muncă în România, pe parcursul anului.

Aceasta e soluţia asumată de Guvern la problema complexă a numărului mare de locuri de muncă fie refuzate, fie nedorite de români.
Economica.net a arătat în articolele publicate despre acest subiect că motivele pentru care românii refuză aceste posturi vacantate repetat de angajatori sunt veniturile modeste, care întreţin spirala sărăciei în muncă, locurile de muncă se află la distanţă mare faţă de casele candidaţilor, cu volum mare de muncă şi perspective de promovare profesională limitate.
Unii dintre cei care sunt eligibili să ocupe aceste posturi preferă să lucreze ocazional în străinătate ca să îşi sporească şansele să iasă din spirala sărăciei în muncă din ţara noastră, alţii aleg să lucreze în gospodăria proprie, iar unii dintre ei îşi deschid mici afaceri.