Pîslaru: Şansele de a recupera banii europeni, după amânarea CCR, sunt extrem de reduse

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea Constituţională a amânat din nou, pentru 18 februarie, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, scrie Agerpres
.

„Până nu avem scrisoarea oficială nu vă pot spune că am pierdut bani. Dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, România este „singura” ţară în care o persoană care beneficiază de pensie specială şi salariu de judecător CCR îşi ia şi concediu parental într-un moment în care se decide un lucru de importanţă naţională.

„Combinaţiile acestea cu amânările succesive de patru ori, acum, iată, a cincea amânare, creează în opinia publică imaginea unei lipse de apetenţă de a rezolva această reformă importantă”, a transmis el.

Dragoş Pîslaru a respins informaţiile conform cărora reforma ar putea fi îndeplinită fără promulgarea legii privind reforma pensiilor magistraţilor.

„Avem de la Comisia Europeană clar menţiunea că proiectul de lege, dacă ar fi fost promulgat, îndeplineam jalonul. Dacă nu este îndeplinit, vom pierde bani. (…) Guvernul, de când a venit, a făcut toţi paşii posibili ca această legislaţie să poată fi promulgată la timp. Din septembrie, de când am început, a fost mai întâi procedură, apoi pe fond acum. În concluzie, aşa cum a spus foarte bine prim-ministrul, după ce am avut întâlnirea cu Comisia Europeană la Bruxelles, termenul de astăzi era un termen care depăşea, pe de o parte, termenul de 28 noiembrie, după aceea depăşea şi termenul de două luni de după, care de obicei sunt clarificările pe care le mai poţi face ca stat membru”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

El a adăugat că România nu pierde fondurile din PNRR până ce nu va exista o scrisoarea oficială din partea Comisiei Europene care să anunţe acest lucru.

„Pe de altă parte, dacă vă puneţi în pielea Comisiei Europene, uitându-vă la o ţară care de patru ani şi mai bine nu rezolvă o reformă, iar acum suntem într-o situaţie în care din 2 decembrie avem cinci amânări succesive pe o cauză unde analiza din septembrie până în octombrie a fost deja făcută pe text. (…) Nu cred că există cineva în ţara asta care să aibă sentimentul de dreptate, de echitate sau că această situaţie poate să rămână aşa. Este clar că există o responsabilitate directă, o dată legată de bani, pe de altă parte, (…) slăbeşte încrederea românilor în modul în care este administrată ţara”, a mai transmis Pîslaru.

Guvernul trebuie să susţină în continuare această reformă şi promulgarea legii, a punctat ministrul.

„(Guvernul) va pune presiune în continuare în cadrul constituţional, cât poate să pună, pentru că înţeleg că un anumit lider din sistemul de justiţie a simţit că scrisoarea prim-ministrului este de natură de a pune presiune pe CCR. În condiţiile date, cu amânările date şi cu consecinţele date, nu este vorba de nicio presiune, este vorba de conştientizarea importanţei naţionale a acestui document. (…) Eu cred că prim-ministrul, în numele Guvernului, şi-a făcut datoria de a anunţa aceste consecinţe şi a informa cu privire la discuţiile cu Comisia Europeană”, a spus Dragoş Pîslaru.

Conform acestuia, există şi alte două jaloane care nu au fost îndeplinite în cadrul cererii de plată cu numărul trei. Este vorba despre selectarea membrilor în Consiliile de administraţie de la companii din domeniile transporturilor şi energiei.

„Există mai multe estimări pe care noi le-am făcut. Per ansamblu există posibilitatea de a discuta o sumă de circa 100 de milioane euro care să fie vizată de aceste selecţii neîndeplinite. Sunt parţial pe grant, parţial pe împrumut. (…) Practic, aceste reforme trebuiau făcute cu mult timp în urmă. Discutăm de nişte întârzieri, ani de zile de interimate şi de poziţii vacante la aceste companii. În mai am primit acea perioadă de şase luni de suspendare. Eu cred că, având în vedere că am avut adrese succesive în Guvern, în care am notificat cu privire la grafic şi la lucrurile care trebuiau să se întâmple, există o responsabilitate directă legată de managementul acestor companii şi în sectoarele respective”, a mai punctat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.