Platformele online din Asia au inundat piaţa cu produse foarte ieftine, profitând de portiţe legale, prin evitarea unor costuri pe care firmele autohtone le suportă. Taxa de 25 de lei pe colet va reechilibra piaţa pe care giganţii nonUE au distorsionat-o – avocaţi

Taxa este un instrument de reechilibrare a pieței. Ea urmărește corectarea unei distorsiuni concurențiale create de regimul de scutire pentru coletele sub 150 de euro, care permitea platformelor extracomunitare să evite plata taxelor și respectarea standardelor aplicabile comercianților locali. În lipsa acestei intervenții, retailerii din România pierdeau cotă de piață și venituri într-un ritm alarmant. Era o concurență inegală, care a erodat cota de piață și veniturile afacerilor românești într-un ritm alarmant. În timp ce antreprenorii din România respectă standardele UE, plătesc TVA, taxe vamale și contribuții, platformele extracomunitare au livrat zilnic sute de mii de colete de mică valoare, profitând de portițele legale”, a spus avocatul Marius Stanciu, specializat în Drept comercial și partener fondator al firmei de avocatură Buju Stanciu & Asociații.

Platformele online din afara UE precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol s-au extins agresiv pe piața europeană, diminuând prețurile practicate de retailerii locali. Ele reușesc acest lucru prin evitarea unor costuri pe care companiile autohtone le suportă, cum ar fi taxele vamale și unele obligații de conformitate. În prezent, legislația UE scutește de taxe vamale coletele cu valoare sub 150 euro, ceea ce oferă acestor retaileri un avantaj competitiv major – criticii spun că această exceptare le conferă un avantaj neechitabil. Astfel de produse, de la haine la electronice mici, ajung la consumatori la prețuri sub nivelul pieței locale, punând presiune pe afacerile românești, explică avocaţii biroului de avocatură Buju Stanciu & Asociații.

Multe dintre aceste platforme operează direct din țări care au costuri de producție foarte mici, fără intermediari. Prin livrarea produselor sub pragul taxabil și uneori subdeclararea valorii, ele reduc și mai mult prețul final. Rezultatul? Consumatorii sunt atrași de chilipiruri online, însă retailerii români pierd vânzări importante, spune casa de avocatură Buju Stanciu & Asociații.

Industria de e-commerce din România, reprezentată de organizații precum Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO), solicită autorităților măsuri urgente pentru restabilirea echității pe piață. Nu este vorba despre protecționism, subliniază reprezentanții săi, ci de corectarea unui joc incorect în care unii actori se sustrag regulilor comune. Printre măsurile propuse de ARMO se numără:

Taxă administrativă procentuală valoric pentru fiecare colet extracomunitar, indiferent de sumă. Această taxă, aplicată la nivel național ca taxă de procesare pentru importuri, ar putea genera peste 1 milion euro pe zi la bugetul de stat. În plus, ar atenua avantajul de preț incorect al platformelor externe, nivelând terenul de joc pentru comercianții locali.

Eliminarea accelerată a scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare mică (sub 150 euro). Deși la nivelul UE este planificată eliminarea acestui prag de minimis abia în anul 2028, mediul de afaceri local avertizează că economia românească nu își permite să aștepte încă trei ani pentru astfel de măsuri. ARMO solicită guvernului devansarea termenului sau chiar să aplice soluții interimare intern.

Impozitarea corectă a veniturilor generate de platformele internaționale în țara unde se consumă produsele. Un sistem fiscal echitabil ar asigura că giganții online contribuie la buget acolo unde obțin profitul, similar obligațiilor companiilor locale. Acest principiu de „nivelare fiscală” ar evita arbitrajul – companiile nu ar mai putea ocoli taxele profitând de diferențe între jurisdicții.

Implementarea unei taxe fixe per colet, cum este cea de 5 euro, reprezintă o soluție relativ simplu de aplicat și de comunicat consumatorilor. Practic, la fiecare pachet mic venit din afara UE, destinatarul (sau expeditorul, în funcție de reglementare) ar plăti o sumă modică care însă, la volum mare, are impact considerabil. Scopul nu este de a descuraja complet cumpărăturile de pe platforme internaționale, ci de a asigura un echilibru competitiv și de a finanța controlul vamal sporit al acestor fluxuri de mărfuri. Companiile românești cer condiții egale de concurență, nu avantaje speciale.

UE şi SUA, unite ca să oprească distorsiunile din piaţă create de giganţii online din afara UE

La nivel european, autoritățile și-au intensificat eforturile de a controla și taxa aceste importuri masive din afara UE. Numărul coletelor de mică valoare importate în UE a crescut exploziv în ultimii ani. În 2024, aproximativ 4,6 miliarde de astfel de pachete au intrat în UE, mai mult decât dublu față de anul precedent, iar 91% dintre ele provin din China.

Uniunea Europeană a anunțat deja planuri de reformă vamală care includ eliminarea pragului de 150 de euro pentru taxe vamale și crearea unei autorități vamale unice pentru a gestiona mai eficient fluxul de colete. Parlamentul European a adoptat în iulie 2025 o rezoluție care cere accelerarea acestor măsuri, inclusiv scrapping-ul exceptării de taxe sub 150 de euro înainte de 2028, și chiar analizează introducerea unei taxe de manipulare la nivelul întregii Uniuni, de circa 2 euro per colet (sau 0,5 euro pentru comercianții care operează depozite vamale în UE), cu condiția ca aceasta să fie nediscriminatorie și conformă regulilor OMC. Cu alte cuvinte, se dorește o soluție uniformă, aplicabilă tuturor companiilor extra-UE, astfel încât să nu poată fi contestată ca barieră comercială injustă.

Guvernul francez a propus ca din 2026 să se aplice taxe/handling fees pentru coletele de valoare mică din afara UE, ca măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a reformelor europene. În opinia oficialilor francezi, inundarea pieței cu pachete neimpozitate afectează multiple paliere: consumatorii (care pot primi produse nesigure), mărcile locale (prin contrafaceri masive) și finanțele publice (pierderi de venituri considerabile)

Olanda a anunțat că sprijină eliminarea excepției de 150 eurp și chiar a examinat posibilitatea unei taxe unilaterale pe coletele din afara UE.

Statele Unite ale Americii au renunțat la propria regulă de minimis (care permitea import duty-free sub 800 dolari) pentru produsele provenite din China, tocmai pentru a elimina avantajul necinstit de care beneficiau retailerii online asiatici în fața celor americani. Toate aceste evoluții arată un consens tot mai larg: vechile reglementări nu au ținut pasul cu noul model de comerț global online, iar ajustări fiscale și de control sunt inevitabile pentru a proteja piața internă și consumatorii.