Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru acoperirea creşterilor de salarii în spitalele de stat au urcat cu 21% în primul semestru, depăşesc 8,5 miliarde lei şi sunt mai mari decât cele pentru servicii medicale acordate pacienţilor în spitale – analiză

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Concluziile analizei Economica.net:

Peste o cincime din plăţile totale ale Fondului Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate reprezintă sume virate spitalelor publice pentru acoperirea creşterilor salariale acordate în baza legii salarizării unitare, în primul semestru din 2025, potrivit analizei Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 8,5 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025 şi suma de la acest capitol e cu 21,5% mai mare decât cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2024. Banii de la acest capitol (program bugetar) sunt transferuri  din FNUASS către spitalele publice pentru a acoperi creşterile salariale acordate personalului în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

• Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

Analizând pe capitole mari (programe bugetare) plăţile făcute din FNUASS, constatăm că cea mai mare creştere a plăţilor în primul semestru din 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024 se înregistrează la transferurile între unităţi ale administraţiei publice, cu peste 21%, arată calculele Economica.net.

Spre comparaţie, pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 8,3 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025, în creştere nesemnificativă (sub 1%) faţă de suma plătită în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pe larg, execuţia bugetului FNUASS în primul semestru:

FNUASS a avut venituri totale de 41,2 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025, cu 21% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Veniturile Fondului Sănătăţii sunt alcătuite din trei surse:

• contribuţii de asigurări, în special CASS, care aduc 83,6% din veniturile totale ale FNUASS.
• taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, care contribuie în proporţie de 6,98% la veniturile totale în primul semestru din 2025.
• subvenţiile plătite de stat care contribuie cu 9,4% la veniturile Fondului, arată analiza Economica.net.

Veniturile din contribuţii de asigurări, în special din CASS, depăşesc 34,4 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025 şi sunt cu 14,7% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la Fisc şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, arată analiza Economica.net.
Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii 421 din 2023.

Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale FNUASS a scăzut cu peste 4 puncte procentuale în primul semestru din 2025 faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

83,6% din veniturile totale ale Fondului Sănătăţii reprezintă venituri din contribuţii de asigurări în prima jumătate a anului 2025. Spre comparaţie, ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale Fondului a fost de 88,21% în primul semestru din 2024.

Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale FNUASS a scăzut pe fondul creşterii de cel puţin două ori a valorii subvenţiilor virate de stat către Fondul Sănătăţii în primul semestru din 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile primite de FNUASS se ridică la 3,9 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025 şi sunt cel puţin duble faţă de cele virate Fondului în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Veniturile din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, depăşesc 2,87 de miliarde de lei în primul semestru al anului 2025 şi sunt cu 17,4% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Plăţile totale făcute din FNUASS se ridică 39,5 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025 şi sunt cu 4,4% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale, acordate pacienţilor în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 13,2 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025, cu 5,2% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 8,5 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025 şi suma de la acest capitol e cu 21,5% mai mare decât cea virată în aceeaşi perioadă a anului 2024.

• Transferurile între unităţi ale administraţiei publice reprezintă 21,7% din plăţile totale ale FNUASS în primul semestru din 2025, arată analiza Economica.net asupra execuţiei FNUASS.
• Ponderea transferurilor între unităţi ale administraţiei publice în plăţile totale ale FNUASS a crescut cu peste 3 puncte procentuale faţă de nivelul indicatorului din aceeaşi perioadă a anului 2024, potrivit calculelor Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 8,3 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025, în creştere nesemnificativă (sub 1%) faţă de suma plătită în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru servicii medicale în ambulator, acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 6,1 miliarde de lei în primul semestru al anului 2025, cu 1% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 2,4 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2025, cu 19% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2024, reiese din analiza Economica.net.

Economica.net nu face judecăţi de valoare despre oportunitatea modului în care sunt cheltuiţi banii colectaţi la FNUASS.