1EUR=4.7607 RON | Bucureşti 15 º
INDICI BURSIERI
BET
8351,30
0.0086
BETPlus
1244,88
0.0087
BET-FI
36203,16
0.0064
BET-NG
707,39
0.0025
BET-XT
758,31
0.0081
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.321
1,2618%
BRD
13.72
2,3881%
BRK
0.0734
1,6620%
BVB
22.5
1,3514%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
176
0,0000%
FP
0.96
0,6289%
OLT
0.0556
-8,8525%
PRSN
0.0635
0,0000%
SIF1
2.11
0,4762%
SIF2
1.195
0,8439%
SIF3
0.248
0,4049%
SIF4
0.61
0,0000%
SIF5
2.1
0,9615%
SNP
0.367
0,2732%
TEL
21.1
0,4762%
TGN
350
-0,2849%
TLV
2.17
1,8779%

Plusuri şi minusuri în 2018: anul inflaţiei, cel mai stabil curs de schimb, dar şi cele mai mari deficite de la criză încoace

În ciuda unei creşteri economice record în 2017, anul 2018 cade la aproximativ jumătate din valoare. De asemenea, anul 2018 este anul în care inflaţia şi-a reintrat în drepturi, chiar dacă BNR a păstrat-o în limitele ţintei, anul dobânzilor în creştere şi al celor mai mari deficite comerciale, de cont curent şi bugetar de la criza din 2009 şi până în prezent.

Comenteaza
Bani

Economia a crescut impresionant cu 6,9% în 2017, pe fondul sporirii cererii private, alimentată de creșterile salariale cu două cifre. În timp ce toată lumea a fost de acord că același ritm nu ar putea fi susținut și în 2018, previziunile de creștere economică au fost proiectate într-o bandă destul de largă: de la puțin peste 4% până la aproximativ 6%.

„Am început anul cu o prognoză de creștere a PIB-ului de 4,7%, una dintre cele mai scăzute din piață și față de proiecția oficială de 6,1%. Scăderea materială a fost vizibilă începând cu primul trimestru al anului 2018, care a înregistrat o creștere de 4,0%. Următoarele două trimestre au confirmat noua viteză de croazieră, ajungând la 4,1% și 4,3%. Dat fiind că datele sunt disponibile pentru primele trei trimestre, prognozăm o creștere de 4,2% în 2018", spune Ciprian Dascălu, economistul şef al ING Bank, vorbind despre propriile prognoze de creştere economică.

Politica monetară: anul inflației

Creșterea masivă a salariilor din 2017 a condus la o creștere a presiunilor inflaționiste care au suprapus unele efecte de bază importante și creșterea prețurilor petrolului. Inflația a fost ridicată pentru cea mai mare parte a anului, atingând un maxim de 5,4% în luna iunie și forțarea băncii centrale într-o politicăî monetară agresivă (trei paşi aproximativ consecutivi de majorare a dobânzii de politică monetară). Acest lucru a început la sfârșitul anului 2017 și a continuat cu trei ritmuri de creștere în prima parte a anului 2018, aducând rata dobânzii cheie la 2,50%.
Raliul dobânzilor pe piaţa interbancară, început în toamna anului 2017, pe fondul restrângerii lichidităţii din piaţă, a continuat şi în 2018. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a sărit în acest an peste nivelul dobânzii-cheie. După ce în primul trimestru a oscilat preponderent în jurul pragului de 2%, ROBOR la trei luni a intrat pe un trend ascendent, urcând până la un vârf de 3,47%, la finele lunii iulie şi începutul lunii august. După reluarea operaţiunilor repo în luna august din acest an, ROBOR a început să scadă, coborând în decembrie spre pragul de 3% pentru scadenţa de trei luni.
Scăderea drastică a preţurilor la petrol a ajutat foarte mult Banca Naţională a României (BNR) şi a adus inflaţia în limita targetului BNR de 2,5 ± 1punct la sfârşitul anului 2018, în condiții monetare generale mai stricte decât cele reflectate de rata dobânzii cheie, precizează Ciprian Dascălu.

Anul celui mai stabil leu

„Cursul de schimb EUR / RON se află într-un regim plutitor bine gestionat, BNR stabilindu-se într-o perioadă restrânsă de 1,1 ppt în 2018, care ar putea să țină cont de așteptările inflaționiste. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unor intervenții FX, dar mai ales prin controale de lichiditate, deoarece ratele de numerar au fost adesea admise spre sau chiar peste rata lombardă (la 3,50% în prezent). Prognoza noastră de 4.67 lei pentru sfârșitul anului 2018 arată destul de aproape de nivelul actual al pieței", spune Ciprian Dascălu. BNR a avut un număr record de operaţiuni REPO în 2018, 11 la număr, finalul de an fiind cel care a readus lichiditatea în piaţă, odată cu ajungerea şla maturitate a unei operaţiuni cu titluri de stat.
În concluzie, creșterea PIB-ului de peste 4% este mai aproape de potențial, reducând temerile legate de supraîncălzire, în ciuda structurii slabe, cu stocuri care au contribuit cu 3,0% la creșterea PIB-ului de 4,2% în primele trei trimestre. Un alt factor pozitiv este evoluţia inflaţiei. Ajutată foarte mult de prețurile petrolului de scădere, inflația se întoarce în interiorul benzii țintă a BNR, iar rata de schimb a fost remarcabil de stabilă, în ciuda faptului că fundamentele se deteriorează, necreând probleme nici importatorilor, nici exportatorilor.

Anul celor mai mari deficite

La aspecte mai puţin pozitive sunt trecute: persistența deteriorării conturilor curente determinată de balanța comercială și deteriorarea gradului de acoperire cu finanțare a importurtilor. De asemenea, deficitul fiscal s-a extins la limita de 3,0% pentru al treilea an consecutiv. Totodată, 2018 a însemnat şi anul costuri generale de împrumut mai mari pentru statul român. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,991 miliarde de euro, în primele zece luni din 2018, în creştere cu 51,72% comparativ cu perioada similară din 2017, conform datelor Băncii Naţionale a României.

În perioada ianuarie-octombrie 2017, deficitul de cont curent s-a cifrat la 5,267 miliarde de euro. Conform BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,041 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 196 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 170 milioane de euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 317 milioane de euro.

În perioada ianuarie - octombrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1,492 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 68,286 miliarde de euro la 31 octombrie 2018 (69,1% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2017; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2018 nivelul de 30,567 miliarde de euro (30,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6% faţă de 31 decembrie 2017.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X