PMB a lansat în dezbatere publică un proiect privind componenta a doua a taxei municipale de apă uzată

Potrivit unui comunicat al PMB, acest proiect are două etape: construirea staţiei de epurare de la Glina, demarată în 2006 şi finanţată prin ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare), respectiv reabilitarea şi extinderea staţiei de la Glina, finanţată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020.

Introducerea Taxei Municipale pentru Apă Uzată 2 este una dintre obligaţiile incluse în contractul de finanţare semnat în decembrie 2016 pentru proiectul „Finalizarea Staţiei de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta) în Municipiul Bucureşti – Etapa II”. Finalizarea investiţiei va contribui la reducerea riscurilor generate de descărcările de apă uzată netratată sau tratată insuficient, deversate în râul Dâmboviţa, precizează PMB.

Etapa a doua a proiectului este finanţată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 şi cofinanţată de la bugetul local al municipiului Bucureşti. Valoarea totală a proiectului este de peste 1,7 miliarde lei, din care peste un miliard lei este asigurat din fonduri europene nerambursabile, iar diferenţa din bugetul local.

Contribuţia Municipiului Bucureşti la proiectul menţionat a fost asigurată prin contractarea unui împrumut de la BEI, în valoare de până la 75 milioane euro, iar costurile legate de restituirea acestuia sunt acoperite, potrivit normelor europene în vigoare, de cei care generează acest tip de poluare (apele uzate), arată PMB.

Taxa va fi colectată, menţionează sursa citată, în numele şi pentru Municipiul Bucureşti, de operatorul care furnizează serviciul de canalizare (Apa Nova Bucureşti), de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de respectivul serviciu public.

„Calculul celei de a doua componente a taxei a fost realizat ţinând cont de previziunile Apa Nova Bucureşti privind volumul de apă uzată care va fi produsă în anul 2019 şi de estimările privind serviciul datoriei publice locale pentru anul în curs. Cuantumul taxei se va actualiza anual, în conformitate cu prevederile art. 491 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în funcţie de volumul de apă uzată estimat anual. Sumele colectate de la abonaţii SC Apa Nova Bucureşti SA se vor vira în conturile constituite exclusiv pentru rambursarea împrumuturilor realizate conform obligaţiilor din contractele de finanţare”, informează PMB.

Conform Primăriei Capitalei, prima etapă de îmbunătăţire a infrastructurii în sectorul de apă uzată din Municipiul Bucureşti, demarată în anul 2006, a fost construirea Staţiei de epurare a apelor uzate. Finanţarea acestei prime faze a fost asigurată prin ISPA. În anul 2008, potrivit obligaţiilor asumate prin Memorandumul de finanţare semnat între Comisia Europeană şi Guvernul României, s-a instituit Taxa Municipală pentru Apă Uzată. Aceasta era destinată să acopere împrumuturile contractate de PMB de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Această etapă a generat o primă componentă a taxei, în cuantum de 0,09 lei/mc, precizează Municipalitatea.

Potrivit acesteia, proiectul de reabilitare a infrastructurii de apă uzată reprezintă o etapă semnificativă în cadrul reabilitării generale şi extinderii infrastructurii de canalizare în municipiul Bucureşti şi constă în: lucrări de reducere a infiltraţiilor de apă freatică în sistemul de canalizare al Capitalei şi Caseta de apă uzată – Dâmboviţa; lucrări de extindere a staţiei de epurare a apelor uzate Glina – treapta secundară, treapta terţiară şi linia de nămol; construcţia unui incinerator de nămol rezultat din procesul de epurare; consultanţă pentru managementul proiectului şi supervizarea lucrărilor.