Podgoria Aradului, printre cele mai vechi din ţară, e atestată documentar de un mileniu

Se vorbeşte mult în ultima vreme despre aşa numitele 'Drumuri ale Vinului', care constituie importante atracţii turistice în mai multe zone ale ţării, un astfel de exemplu fiind şi Podgoria Aradului, sau Podgoria Miniş cum i se mai spune.
Economica.net - lun, 26 mai 2014, 20:22
Podgoria Aradului, printre cele mai vechi din ţară, e atestată documentar de un mileniu

Traseul Podgoriei Aradului începe din comuna Păuliş, trece apoi prin localităţile Ghioroc, Covăsânţ, pentru a ajunge la Şiria, comuna natală a lui Ioan Slavici, proiectul de realizare a acestui drum fiind finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa Prioritară 2.

Potrivit lui Geza Balla, unul dintre cei mai importanţi viti-vinicultori din zonă şi membru al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, aproape în totalitate viile judeţului Arad sunt concentrate în această zonă a colinelor care formează ultimele ramificaţii ale Munţilor Zărandului. Din punct de vedere geografic, ea se întinde pe o lungime de circa 60 km şi o lăţime cuprinsă între 1şi 4 km, de la intrarea în Radna (Lipova), până în zona localităţilor Şilindia şi Mocrea, situate în partea mai nordică a judeţului.

Pe lângă aceasta, în judeţul Arad a mai existat o podgorie în zona comunei Şagu, la circa 10 km sud de municipiul reşedinţă de judeţ, unde s-au cultivat însă mai mult struguri de masă. Din păcate, după 1990, această podgorie nu a mai fost lucrată, abia în anii din urmă existând aici tentative de replantare a unor suprafeţe.

Podgoria Aradului este una dintre cele mai vechi din România, fiind atestată documentar la începutul secolului al IX-lea. Dar, potrivit unor legende, viticultura a fost practicată pe aceste meleaguri încă de pe vremea lui Burebista. O sursă documentară mai apropiată de prezent spune că undeva în jurul anului 1.000 d.Hr., Regina Ghizela, soţia Regelui Ştefan al Ungariei, ar fi donat abatelui din Bakony, cu ştirea soţului său, o suprafaţă de 17 sape de vie (o sapă fiind echivalentul suprafeţei pe care o putea săpa un om într-o zi. n.red.).

Podgoria arădeană are o suprafaţă de 3.500 ha de teren viticol, din care sunt plantate în prezent cu viţă de vie, circa 2000 de ha. Dar trebuie spus că podgoria se află pe drumul cel bun în ceea ce priveşte implementarea Programului de reconversie a viti-viniculturii de la noi din ţară, de la demararea acestui program susţinut cu fonduri de la Uniunea Europeană şi până în prezent, plantându-se aici peste 1.800 ha cu viţă de vie tânără.

De altfel, posesorii de plantaţii de viţă de vie din judeţul Arad au fost între primii care au accesat fonduri pe acest program ce are ca obiect replantări de viţă de vie, schimbarea soiurilor cu altele ‘nobile’, schimbarea soiurilor cu altele mai productive, schimbarea sistemului de susţinere al viţei de vie.
Climatul moderat, temperat-continental, cu ierni blânde şi de scurtă durată, primăveri timpurii, veri calde şi toamne lungi, determină aici în Podgoria Aradului, condiţii ideale pentru cultura viţei de vie. Iar alăturată climatului, compoziţia solului, bogat în oxizi metalici, format pe roci eruptive, sunt daruri ale naturii care au contribuit la producerea faimoaselor vinuri roşii de Miniş, cunoscute încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Practic, se poate spune că podgoria este formată din două părţi. Astfel, de la intrarea în Radna şi până la nivelul comunei Covăsânţ, condiţiile de climă şi sol sunt favorabile în principal, pentru soiurile roşii, fără a se exclude însă soiurile albe, iar de la Covăsânţ încolo, spre Şiria, Măderat, Pâncota, Mocrea, Şilindia, condiţiile de climă şi sol sunt favorabile mai mult pentru soiurile albe, cultivându-se bineânţeles şi soiuri roşii.

În mod tradiţional, podgoria se caracterizează în ceea ce priveşte soiurile roşii cultivate în mod tradiţional, prin Cadarcă de Miniş, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, iar la soiurile albe prin Mustoasa de Măderat, Sauvignon, Riesling italian.

‘Din păcate, iar acest lucru este mă deranjează, ca profesionist, proprietarii de suprafeţe viticole care plantează viţă de vie, în marea lor majoritate, merg pe soiuri ‘internaţionale’, cum ar fi Fetească Albă, Chardonnay, Merlot sau Pinot Noir, renunţând din ce în ce mai mult la soiurile tradiţionale în zonă’, spune Geza Balla.

În opinia acestuia, este o mare greşeală, generată şi de faptul că din păcate, cea mai mare parte a celor care participă la programul de reconversie nu au nimic în comun cu profesia de viticultor. Şi necunoscând nimic despre tehnologie, nu ţin cont de cerinţele soiurilor faţă de sol, faţă de climă, faţă de modul cum se amplasează aceste soiuri pe diferite suprafeţe. Iar rezultatul va fi că peste câţiva ani aceste vii nu vor mai produce deloc sau vor produce struguri de slabă calitate.

Geza Balla spune că în calitate de viticultor a promovat şi promovează şi în continuare, soiurile tradiţionale, în primul rând Mustoasa de Măderat, Cadarca de Miniş, Burgund Mare şi Feteasca Neagră, soi pe care a fost primul care l-a cultivat în această zonă, cu rezultate foarte bune.

‘Vinurile preparate din aceste soiuri reflectă cu fidelitate aşa numitul caracter de ‘teroire’, pe care îl găsim mai ales în zona pentru vinuri roşii, cu soluri brun – roşcate de pădure, bogate în oxizi de fier, în microelemente, în aceste zone fiind suprafeţe întinse unde grosimea solului fertil nu depăşeşte 25- 30 cm, după care urmează roca ‘mamă’, o rocă foarte grea, puternică – granit sau rocă vulcanică- aceste tipuri de sol dând vinului caracterul de care vă spuneam, caracter pe care îl găsim la aceste vinuri doar aici. Iar noi trebuie să ieşim în evidenţă cu aceste lucruri’, a susţinut Geza Balla.

Privitor la programul de reconversie, acesta a precizat că prima fază a programului a debutat timid în anul 2006, cu modernizarea unui singur hectar de vie. Însă oamenii au prins curaj, iar programul a accelerat atât de puternic, încât în 2012 a fost suspendat temporar, deoarece cererea ajunsese la 1.000 de hectare numai în acel an, iar banii destinaţi să fie absorbiţi de viticultorii români fuseseră epuizaţi. În prezent se fac pregătiri pentru startul programului pe 2014 – 2020.

Spre deosebire de alte podgorii din ţară, în Podgoria Aradului se plantează, foarte mulţi producători profitând de acest program. Însă în opinia lui Geza Balla, se plantează haotic, majoritatea proprietarilor de terenuri viticole neaavând habar de această meserie.

‘În opinia mea, proprietarii de terenuri care nu sunt de specialişti în domeniu, ar trebui obligaţi să-şi ia un consultant care să îl consilieze în privinţa alegerii soiurilor funcţie de sol. Cred că aceasta ar fi o soluţie corectă, atât pentru producătorii în cauză, cât şi pentru podgorie. Aceasta deoarece o plantaţie nu o faci doar pentru un an sau doi. Nu este o cultură pe care dacă nu o exploatezi bine în acest an, o vei face în anul viitor şi totul va fi bine. Viţa de vie este o cultură longevivă, o cultură care se face pentru mai mulţi ani, o cultură care, în condiţii de întreţinere corespunzătoare poate trăi chiar 70 – 80 de ani. Trebuie să ştiţi că în rocă, rădăcinile viţei de vie pot ajunge până la 7- 8 metri adâncime’, a conchis Geza Balla.

Potenţialii turişti care doresc să viziteze această zonă pitorească, trebuie să ştie că prima Şcoala de viticultură din ţară a luat fiinţă la Miniş, localitate aparţinătoare comunei Ghioroc,în anul 1881, iar patru ani mai târziu, în 1885, a luat fiinţă prima pepinieră viticolă la Baraţca – Păuliş.
De menţionat că zonei Minişului i se atribuie întâietatea la nivel mondial în ceea ce priveşte producerea vinului de tip ‘Aszu’ din soiul Cadarcă, în anul 1744.
Mai trebuie spus că în localitatea Miniş fiinţează cea mai veche Vinotecă, cu cel mai vechi vin produs în 1926. Şi tot la Miniş a fost înfiinţată, în anul 1957, o staţiune de cercetări horti-viticole, în imediata apropiere a acesteia existând din anul 1987 Muzeul Viei şi Vinului.

 

Te-ar mai putea interesa și
Cristian Vasilcoiu, secretar de stat MMSS: Proiectul privind salariul minim prevede că nu vor exista diminuări salariale: formula va ține cont de salariul brut și productivitatea muncii
Cristian Vasilcoiu, secretar de stat MMSS: Proiectul privind salariul minim prevede că nu vor exista diminuări salariale: ...
Proiectul privind salariul minim prevede că nu vor exista diminuări salariale, iar formula care va fi stabilită va ţine cont, printre altele, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi......
Ministerul Muncii: Comisia Naţională de Incluziune Socială a devenit operațională
Ministerul Muncii: Comisia Naţională de Incluziune Socială a devenit operațională
Comisia Naţională de Incluziune Socială a fost operaţionalizată şi va avea un rol important în implementarea angajamentelor ...
Zelenski: Ajutorul occidental pentru Ucraina vine prea lent
Zelenski: Ajutorul occidental pentru Ucraina vine prea lent
Aliaţilor occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii privind sprijinul militar pentru Ucraina, a declarat preşedintele ...
Meta Estate Trust raportează un profit net de 2 milioane de lei pentru primele trei luni din 2024, de trei ori mai mare față de aceeași perioadă a anului 2023
Meta Estate Trust raportează un profit net de 2 milioane de lei pentru primele trei luni din 2024, de trei ori mai mare ...
Meta Estate Trust, companie de tip holding care activează în sectorul imobiliar și acționează că un portal între piața ...