Acest „Consiliu pentru Pace” a fost iniţial conceput pentru a supraveghea armistiţiul în Fâşia Gaza şi reconstrucţia enclavei palestiniene, dar s-a transformat într-un organism menit să acţioneze pentru rezolvarea conflictelor la nivel mondial, în legătură cu care unele ţări se tem că ar putea deveni un rival al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Acest aspect, alături de faptul că Rusia şi Belarus au fost invitate să se alăture, au determinat multe ţări occidentale să adopte o abordare prudentă.
„Ţinând cont de anumite îndoieli la nivel naţional cu privire la forma acestui consiliu, Polonia nu se va alătura, în aceste circumstanţe, activităţii ‘Consiliului pentru Pace’, însă vom analiza acest aspect”, a declarat premierul Donald Tusk în cadrul unei reuniuni guvernamentale.
„Relaţiile noastre cu Statele Unite au fost şi vor rămâne prioritatea noastră, aşa că, dacă circumstanţele se vor schimba, ceea ce va permite aderarea la activităţile Consiliului, nu excludem niciun scenariu”, a mai spus şeful guvernului polonez.
Tusk urma să se întâlnească miercuri seara preşedintele naţionalist Karol Nawrocki la o reuniune a Consiliului de Securitate Naţională, unde „Consiliul pentru Pace” se află pe ordinea de zi.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat şi el miercuri că Italia nu se va alătura „Consiliului pentru Pace”.
„Nu ne putem alătura Consiliului pentru Pace deoarece există o barieră constituţională insurmontabilă în cazul Italiei”, a declarat el pentru canalul de ştiri Sky TG24.
„Cu toate acestea, dacă trebuie să lucrăm la eforturile de reconstrucţie care vizează asigurarea păcii în Orientul Mijlociu, suntem pregătiţi să o facem”, a adăugat el.
Constituţia italiană nu permite ţării să se alăture unei organizaţii conduse de un singur lider.
Premierul italian Giorgia Meloni, o apropiată a lui Trump, a declarat luna trecută că i-a cerut acestuia că modifice termenii „Consiliului pentru Pace” pentru a permite Italiei să se alăture