Pompele de căldură: utilizarea lor iarna va suprasolicita rețelele, configurația “hibrid” cu centralele pe gaz este o alternativă mai sigură – strategia energetică

Strategia energetică anticipează că, până în 2050, în scenariul în care România atinge neutralitatea climatică, ponderea pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire și răcire va fi de 25%.

Provocarea este consumul ridicat de energie al acestora noaptea în perioadele friguroase de iarnă. De aceea, o soluție de preferat ar fi confirgurația hibrid, în tandem cu o centrală pe gaz care să preia atunci vârful de consum.

Iată ce scrie în strategie:

“Pe de o parte, pompele de căldură electrice constituie o alternativă la încălzirea folosind gazele naturale, inclusiv pe fondul creșterii capacităților de producție din surse regenerabile. Pe de altă parte, acestea conduc și la „vârfuri” de consum de energie electrică în perioadele extrem de reci – ca ordin de mărime pe termen lung, presupunând un milion de pompe de căldură instalate la nivel național și o putere necesară instantanee medie de 4 kW per pompă de căldură, ar rezulta un necesar instantaneu de 4.000 MW doar pentru acestea. Ținând cont că astfel de momente survin iarna în timpul nopții, pot fi excluse capacitățile de solar fotovoltaic (cele fără stocare în baterii), astfel că rețelele de energie electrică ar fi solicitate în mod considerabil într-un timp foarte scurt.

Din acest motiv, configurația hibrid, în care centrala pe gaz în condensare ar prelua acest „vârf” de consum în locul pompei de căldură, ar fi o alternativă mai sigură din punct de vedere al aprovizionării și confortului consumatorilor și al adecvanței sistemului”.

Conform strategiei, în sectorul încălzirii și răcirii, utilizarea crescută a pompelor de căldură, colectoarelor solare termice și hidrogenului verde va determina o creștere a ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul încălzirii și răcirii va depăși 75%.