Ponderea celor în risc de sărăcie şi deprivare materială a crescut cu 0,6 puncte procentuale, în perioada 2012-2015

În 2012, procentul a fost de 2%, crescând în 2013 şi 2014 la 2,2% şi ajungând în 2015 la 2,6%.

‘În perioada 2012-2015, în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie şi care se află în stare de deprivare materială severă s-a înregistrat o evoluţie descrescătoare pană în anul 2015. Ponderea persoanelor care sunt expuse riscului de sărăcie şi trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii în anul 2013 a înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul anterior, iar în anul 2015 o uşoară creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de anul 2014’, se arată în document.

Potrivit acestuia, procentul persoanelor care se află în stare de deprivare materială severă şi trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a înregistrat punctul de maxim (1,0%) în anul 2012 şi minimul (0,6%) în anul 2015.

Conform INS, România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la rata sărăciei relative în anul 2014, poziţia ţării fiind caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toţi cetăţenii săi.

‘În conformitate cu datele colectate la nivelul Eurostat, poziţia Romaniei este în general caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toţi cetăţenii săi. Din punct de vedere al ratei sărăciei relative, Romania (cu 25,1%) se plasa în anul 2014 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi: Spania (22,2%), Grecia (22,1%), Bulgaria şi Estonia (21,8%), Letonia (21,2%), Portugalia (19,5%), Croaţia şi Italia (19,4%), Lituania (19,1%). Rate de sărăcie mult mai mici se înregistrează în unele state precum Cehia (9,7%), Olanda (11,6%), Danemarca (12,1%), Slovacia (12,6%), Finlanda (12,8%) şi Franţa (13,3%)’, informează INS.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace, care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile, în totalul populaţiei.

În cele mai multe cazuri, copiii şi tinerii de până la 18 ani din ţările europene prezintă rate de sărăcie mai mari decât rata sărăciei ţărilor respective, în special în România, Ungaria, Bulgaria, Luxemburg, Spania, Portugalia, Italia. Această categorie de persoane este ceva mai protejată de flagelul sărăciei în Danemarca, Finlanda, Cipru, Olanda, Grecia, Slovenia.

În cazul grupei de vârstă 18-24 ani, notează INS, se remarcă în majoritatea statelor membre Uniunii Europene rate de sărăcie mai mari. Diferenţieri remarcabile se observă şi în cazul persoanelor vârstnice de 65 de ani şi peste, pentru care s-au estimat rate de sărăcie mai mari faţă de media ţării respective: Estonia (+10,8 puncte procentuale), Cipru (+8,0 puncte procentuale), Letonia (+6,4 puncte procentuale), Croaţia (+3,7 puncte procentuale), Finlanda (+3,2 puncte procentuale), Slovenia (+2,6 puncte procentuale), Suedia (+1,4 puncte procentuale) etc.

Sărăcia este relativ mai puţin răspândită în rândul vârstnicilor în majoritatea statelor europene cum ar fi: Ungaria, Luxemburg, România, Slovacia, Olanda, Franţa, Cehia, Danemarca etc.