Populaţia a anticipat încă din 2018 deprecierea leului. De frica leului şi a inflaţiei, economiile românilor s-au mutat pe valută

„Creşterea inflaţiei, după majorarea veniturilor salariale, a determinat populaţia să prefere economisirea în valută în ultimul an, semn că, din punct de vedere al economiei comportamentale, populaţia se aşteaptă la o depreciere mai accentuată a monedei naţionale în următoarea perioadă de timp”, este una din declaraţiile făcute de Horia Braun, economistul şef al BCR în toamna anului trecut.

Tot atunci, Asociaţia Analiştilor din Fondurile de Investiţii atrăgea atenţia asupra faptului că tot mai mulţi investitori şi-au retras banii din fondurile de investiţii, în ciuda randamentelor de circa 4%, comparativ cu dobânzile de sub 1,5%. Banii retraşi au fost transformaţi în valută sau investiţi în zona imobiliară. Un alt semn clar că investitorii se aşteptau încă de pe atunci la deprecierea leului, creşterea dobânzilor şi escaladarea inflaţiei.

Ultimele date statistice prezentate de BNR indică o majorare a depozitelor persoanelor rezidente (neguvernamentale) cu 13,6% până la 109,3 miliarde de lei (depozite în valută denominate în lei), ajungând să reprezinte aproape jumătate din toatlul depozitzelor în lei (220,4 miliarde de lei). Apelul la economiile în valută este un semnal clar de fugă a investitorilor din faţa unei deprecieri a monedei naţionale. De obicei, „valutizarea” unei economii are loc, pe lângă deprecierea leului, în condiţii de inflaţie ridicată şi este urmată infailibil de majorarea dobânzilor.

Nu a fost nevoie nici de taxa pe activele bancare, nici de declaraţiile unor lideri PSD care să le atragă atenţia asupra faptului că economia românească o ia în jos, în mare parte din motive fiscale. Ceea ce este impresionant este viteza cu care s-a întâmplat acest lucru, cu mai mult de 1% pe lună, semn că deteriorarea economiei a fost resimţită cu mult înainte ca actualul guvern să rămână fără venituri la buget. Deja economisirea în valută a ajuns să reprezinte jumătate din totalul economisirii din România.

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, s-au majorat cu 0,7 la sută faţă de luna noiembrie 2018, până la nivelul de 109,3 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au majorat cu 0,5 la sută, până la 23,4 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 13,6 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 13,5 la sută).

La 31 decembrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au înregistrat o creştere de 1,7 la sută (1,5 la sută în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1,5 la sută). La 31 decembrie 2018, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 16,8 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 16,7 la sută) faţă de 31 decembrie 2017.

Depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, au înregistrat o scădere de 1,8 la sută (-2,0 la sută în termeni reali) faţă de luna noiembrie 2018 (exprimate în euro, depozitele în valută ale altor sectoare s-au diminuat cu 2,0 la sută). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 6,4 la sută (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor din alte sectoare au crescut cu 6,3 la sută).

Totalul depozitelor din sectorul neguvernamental a fost de 329,7 miliarde de lei, din care 220,4 miliarde lei şi 109,3 miliarde de lei (depozite în valută exprimate în lei).