Populația activă în muncă din România este sub media europeană, dar cu semne de îmbunătățire – Monitorul Social

Mai mult, în cadrul acestei rate deja reduse de populație activă, țara noastră înregistrează o proporție mai mare de persoane neangajate comparativ cu majoritatea statelor membre.

Această situație are la bază mai mulți factori, printre care se numără rata ridicată a emigrației în rândul populației apte de muncă în special după intrarea României în UE, populație inactivă din motive medicale, invaliditate sau dizabilitate, scăderea natalității în deceniile de după 1989 și fenomenul de îmbătrânire a populației.

Conform Eurostat, populația activă include toate persoanele din categoria de vârstă ce asigură forță de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri și servicii în țară, indiferent dacă această muncă este remunerată sau nu. Populația inactivă include, în general, persoane aflate în sistemul de educație sau formare profesională neremunerată, pensionari anticipați, indivizi cu boli sau dizabilități și persoane care îngrijesc neplătit rude sau persoane cu nevoi speciale. O populație activă scăzută înseamnă că mai puțini oameni în vârstă de muncă sunt angajați în activități economice oficiale, ceea ce reduce potențialul economic al societății în general.

Dintre cei 12,2 milioane de rezidenți români cu vârste între 15 și 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt considerați populație activă pe piața muncii, conform definiției Eurostat. Aceasta înseamnă 66% din totalul populației, semnificativ sub media UE27 de 74%. Spre comparație, în Suedia populația activă atinge 84%, iar în Polonia și Bulgaria depășește 70%.

Conform definiției Eurostat, populația activă este compusă din două categorii: populația ocupată, care desfășoară activități generatoare de bunuri sau servicii, și populația în șomaj, care caută un loc de muncă. Dintre cei 8.06 milioane de români în populația activă în anul 2023, doar 6,5 milioane de persoane erau angajate în locuri de muncă oficiale, restul fiind oameni cu activități neremunerate sau lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani din întreaga populație a României a fost de 54%, semnificativ sub media europeană de 60%. În topul clasamentului se află Suedia și Germania, cu peste 70% din populația în această categorie având locuri de muncă oficiale, în timp ce Bulgaria, Polonia și Spania se situează la aproximativ 60%.

Diferența dintre populația angajată într-un loc de muncă oficial și totalul populației active este dată de populația ocupată dar neangajată, conform definiției Eurostat. În rândul acestei populații intră și lucrătorii casnici neremunerați, peste 200.000 de persoane în România, aproape o cincime din totalul lucrătorilor casnici neremunerați considerați ocupați din întreaga Uniune Europeană. În plus față de aceștia, populația ocupată acoperă și lucrătorii pe cont propriu, de aproximativ 840.000 de persoane în România. După cum s-a arătat într-o altă cercetare a Monitorului Social, această categorie este dominată în România de către agricultorii de subzistență și aproximativ 70% dintre aceștia erau în risc de sărăcie în anul 2021.

Chiar dacă situația actuală a ocupării în România este înșelătoare, cifrele Eurostat arată că acestea s-au îmbunătățit semnificativ în timp. Numărul lucrătorilor casnici neremunerați în România era de 891.000 în anul 2014, iar în anul 2023 numărul acestora devenise 209.000. La fel, numărul angajaților oficial a crescut din anul 2014, când era 5.8 milioane, la 6.5 milioane în anul 2023.

Această dinamică reflectă o traiectorie pozitivă a pieței muncii în România, chiar dacă cifrele actuale încă ascund vulnerabilități importante și aproape unice în Uniunea Europeană.