Populaţia cu venituri sub 700 de lei pe lună are 40% din neperformantele la bănci; circa 4,1 mld lei

Raportul de stabilitate financiară publicat de BNR cuprinde o analiză a ratelor creditelor neperformante în funcţie de categoria de venit lunar (în iunie 2013), şi care reuşeşte să acopere circa 60% din expunerile totale şi 40% din numărul debitorilor. Gradul de îndatorare este calculat doar pentru populaţia cu credite bancare, folosind anuităţi constante şi fără a ţine cont de existenţa unor codebitori.

Pe acest eşantion, analiştii BNR au calculat că împrumuturile neperformante ale celor cu venituri nete lunare de cel mult 700 de lei totalizează 2,5 miliarde lei, iar extrapolând rezultatul rezultă că pe total gospodării acest segment de populaţie deţine credite cu restanţe de 4,1 miliarde lei, adică aproximativ 40% din totalul creditelor neperformante ale populaţiei, de 10,6 miliarde lei.

În cazul persoanelor cu venituri nete între 700 şi 1.500 de lei/lună, restanţele peste 90 de zile calculate de BNR se ridică la 1,5-1,6 miliarde lei, ceea ce înseamnă un total al restanţelor de 2,5 miliarde lei.

Cele două categorii totalizează, astfel, aproape 70% din valoarea împrumuturilor neperformante ale populaţiei.

„Debitorii cu un venit net care este inferior salariului minim pe economie prezintă cel mai mare grad de îndatorare (62% , faţă de 37% pe total economie, valori mediane în iunie 2013), şi cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare, iar tendinţa este de deteriorare mai accentuată comparativ cu celelalte clase de venit. În general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme în rambursarea la timp a obligaţiilor financiare. În România, debitorii cu venituri nete lunare mai mici decât media pe economie147 reclamă o atenţie deosebită din perspectiva managementului riscului. Atât pentru creditele de consum, cât şi pentru cele ipotecare, gradul de îndatorare a debitorilor neperformanţi cu venituri nete lunare mai mici decât media pe economie este superior celui aferent totalului debitorilor neperformanţi. Acest grad de îndatorare mai ridicat este strâns corelat cu o rată a neperformanţei superioară pentru categoriile de venit inferioare mediei”, se arată în studiul publicat luni de BNR.

Raportul mai precizează că ponderea serviciului datoriei în venitul brut lunar al gospodăriilor populaţiei se situează în România la niveluri relativ ridicate comparativ cu situaţia aferentă altor ţări europene.

„Un determinant important al acestei situaţii l-a reprezentat diferenţialul între rata dobânzii în moneda naţională comparativ cu moneda unică europeană, diferenţial care a înregistrat o reducere semnificativă în ultima perioadă. În aceeaşi direcţie a unui diferenţial superior al ratei dobânzii contribuie şi ponderea mare a creditului de consum în totalul creditului acordat populaţiei (54% în România, faţă de 27% în zona euro, în iunie 2013), credit care este în general acordat la rate de dobândă mai mari decât creditul imobiliar”, se mai spune în raport..

Dacă nu se ia în considerare influenţa ratei dobânzii şi se calculează gradul de îndatorare utilizând doar nivelul datoriei în stoc (principalul), atunci valorile privind îndatorarea în România devin comparabile sau chiar mai mici decât cele din zona euro (de exemplu, ponderea creditului bancar acordat populaţiei în PIB este de 17,2%, faţă de 55,1% media din zona euro, în iunie 2013).

„Evoluțiile pozitive identificate nu s-au manifestat uniform în structura populației pe clase de venit, categoriile cu venituri mici și foarte mici înregistrând de regulă o înrăutățire a poziției bilanțiere. Capacitatea sectorului în ansamblul său de a-şi rambursa serviciul datoriei la bănci a continuat să se reducă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu cel aferent perioadei anterioare, iar perspectivele sunt mixte. Rata creditelor neperformante s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale în perioada decembrie 2011 – iunie 2013 (de la 8,2% la 10,4%), în timp ce volumul creditelor neperformante a crescut cu 28% în același interval. Sectorul bancar românesc prezintă o acoperire adecvată la riscurile rezultate din creditarea populaţiei: (i) rata de adecvare a capitalului rămâne semnificativ peste valoarea minimă reglementată; (ii) riscurile aşteptate din creditarea populației sunt acoperite aproape integral de provizioanele IFRS completate cu filtrele prudenţiale (96,3% în august 2013), și (iii) valoarea colateralului din portofoliul băncilor rămâne suficientă pentru a acoperi riscurile în cazul apariţiei unor noi evoluţii nefavorabile”, se mai arată în raport.

Ponderea creditelor în euro nou acordate populației s-a redus considerabil în cazul creditelor de consum (de la 35,7% în anul 2011 la 10,3% în perioada decembrie 2011 – august 2013) și într-o măsură mai mică în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe (de la 97,8% în anul 2011 la 86,4% în aceeași perioadă).

Rata de neperformanţă pentru creditele în valută s-a situat la 11,1% în iunie 2013 (faţă de 8,9% pentru cele în lei), în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de decembrie 2011. Volumul creditelor neperformante în valută în cazul companiilor a înregistrat o creștere de 73,7% în perioada decembrie 2011 – august 2013 (față de 53% în cazul creditelor în lei în același interval). Ecartul între rata creditelor neperformante în lei și valută s-a anulat în august 2013 (23,4% pentru lei, față de 23,5% pentru valută), comparativ cu nivelul de 4,3 puncte procentuale al acestuia în decembrie 2011

În al doilea rând, gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS şi filtre prudenţiale se menține confortabil (89,5%, în august 2013), fiind printre cele mai ridicate niveluri comparativ cu ţările din regiune.