Ministerul Educaţiei nu vrea să ştie instituţiile la care s-au confirmat fapte de corupţie, deşi a făcut un portal în acest scop

La 1 septembrie 2013 Ministerul Educaţiei a lansat educatiepentruviitor.edu.ro, portalul online pe care oricine poate semnala fapte de corupţie din învăţământ. Portalul a costat 3,99 milioane lei, fără TVA şi a fost finanţat din bani europeni. În peste doi ani de la lansare, mai puţin de 28 dintre sesizările primite pe portal vizează fapte de corupţie în educaţie. Nu ştim câte dintre acestea au fost şi dovedite, întrucât Ministerul de resort a refuzat să ne comunice această informaţie. Utilitatea portalului nu poate fi pusă la îndoială, ne-a spus ferm Ministerul Educaţiei care însă nu vrea să afle lista instituţiilor la care s-au confirmat cele mai multe fapte de corupţie.
Cristina Şomănescu - mie, 23 mart. 2016, 22:03
Ministerul Educaţiei nu vrea să ştie instituţiile la care s-au confirmat fapte de corupţie, deşi a făcut un portal în acest scop

Platforma online pe care pot fi sesizate fapte de corupţie în educaţie, educatiepentruviitor.edu.ro, a fost lansată de Ministerul Educaţiei pe 1 septembrie 2013.

educatiepentruviitor.edu.ro este un sistem informatic integrat, cu acoperire naţională, cu aplicaţii web pentru preluarea sesizărilor şi procesarea petiţiilor. Gestiunea petiţiilor primite online pe acest portal a fost preluată de administratori şi utilizatori din Corpul de control al Ministerului Educaţiei şi din cadrul Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti”, au spus oficialii Ministerul Educaţiei pentru ECONOMICA.NET.

Platforma educatiepentruviitor.edu.ro a fost realizată de asocierea Novensys Dynamics SRL şi Bass Computers Invest SRL, în baza contractului numărul 728 din 9 ianuarie 2013, încheiat cu Ministerul Educaţiei.

Valoarea contractului de dezvoltare a platformei educatiepentruviitor.edu.ro depăşeşte 3,99 milioane lei, fără TVA iar contractul a fost finanţat din fonduri europene, contractate prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, proiectul – „Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare„, au spus în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Educaţiei.

Proiectul s-a derulat în perioada iulie 2011-septembrie 2013 şi s-a finalizat cu dezvoltarea „unui instrument inovativ cu ajutorul căruia pot fi sesizate fapte de corupţie în sistemul de educaţie – portalul pentru sesizări online, disponibil la adresa educatiepentruviitor.edu.ro„, ne-au explicat reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Ministerul Educaţiei nu a considerat oportun şi relevant pentru evaluarea fenomenului corupţiei din învăţământ să structureze informaţiile primite pe portalul educatiepentruviitor.edu.ro, pe niveluri de educaţie (preuniversitar, universitar) şi instituţii la care au fost confirmate/dovedite faptele de corupţie semnalate.

ECONOMICA.NET a solicitat lista instutuţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar la care au fost semnalate fapte de corupţie prin intermediul portalului educatiepentruviitor.edu.ro şi, de asemenea, lista instituţiilor la care au fost confirmate, dovedite faptele de corupţie semnalate pe portal.

Solicitarea publicaţiei noastre e justificată, întrucât printre informaţiile solicitate chiar de Ministerul Educaţiei pentru a înregistra pe portalul educatiepentruviitor o petiţie privind fapte de corupţie se numără tocmai cele pe care le-am cerut: instituţia şcolară la care a avut loc incidentul, tipul unităţii, localitatea şi judeţul.

Răspunsul pe care l-am primit de la oficialii Ministerului de resort la aproape două de la trimiterea solicitării e lămuritor: „Platforma nu utilizează defalcări de genul celor menţionate de dumneavoastră (învăţământ preuniversitar, învăţământ superior) sau liste nominale cu instituţii”.

Pe cale de consecinţă, Ministerul Educaţiei nu vrea să aibă o imagine fidelă a fenomenului corupţiei în educaţie şi consideră irelevant să afle lista instituţiilor de învăţământ la care au fost confirmate fapte de corupţie şi nivelul/nivelurile de educaţiei la care au fost confirmate cele mai multe fapte de corupţie.

Ministerul Educaţiei evaluează diplomat fenomenul de corupţie din sistem, ca să nu lezeze interesele nimărui. Şi ca să nu schimbe nimic în starea de fapt. Vrea să ştie doar numărul faptelor de corupţie semnalate şi dovedite, dar nu şi instituţiile la care s-au petrecut.

Corpul de Control al Ministerului Educaţiei descarcă şi soluţionează petiţiile încărcate online pe platformă şi raportează trimestrial, începând cu 1 octombrie 2014, date cantitative şi calitative privind depunerea, procesarea şi soluţionarea petiţiilor primite prin intermediul acestei platforme, utilizând următorii indicatori: număr de petiţii depuse; număr de petiţii procesate; număr de petiţii soluţionate şi clasate; număr de petiţii soluţionate la nivelul Ministerului Educaţiei; număr de petiţii soluţionate la nivelul Inspectoratelor Şcolare şi felul în care au colaborat reprezentanţii Inspectoratelor cu personalul Ministerului Educaţiei; tipologia dificultăţilor întâmpinate şi măsurile remediale întreprinse; numărul de răspunsuri transmise către petenţi şi canalele de comunicare folosite. Rapoartele rezultate din sinteza acestor informaţii sunt transmise către preşedintele Comisiei Naţionale pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie şi Secretarului de stat pentru învăţământ preuniversitar, ne-au răspuns oficialii Ministerului Educaţiei.

Amploarea fenomenului de corupţie, văzut de pe portalul făcut în acest scop pentru Ministerul Educaţiei: mai puţin de 28 de sesizări privind fapte de corupţie în peste doi ani de la lansarea portalului. Ministerul Educaţiei nu a vrut să ne răspundă câte dintre ele au fost şi confirmate, dovedite drept fapte de corupţie în educaţie.

De la lansarea portalului, 1 septembrie 2013, până la 1 ianuarie 2016 au fost soluţionate 144 dintre petiţiile primite pe portalul educatiepentruviitor.edu.ro.

Puţine au fost, şi mai puţine au rămas

De la lansarea platformei educatiepentruviitor.edu.ro, la 1 septembrie 2013, până la 1 ianuarie 2016 au fost înregistrate pe platforma informatică 289 de petiţii (75 în anul 2013, 143 de petiţii în anul 2014 şi 71 de petiţii în anul 2015).
Dintre cele 75 de petiţii înregistrate în anul 2013, 48 au fost anonime iar opt au avut conţinut identic cu alte petiţii înregistrate în minister. Practic, în anul 2013 au fost înregistrate 19 petiţii unice, dintre care au fost procesate 13.
În anul 2014, au fost procesate 108 petiţii unice dintre cele 143 înregistrate pe platformă. 34 de petiţii au avut conţinut identic cu alte petiţii înregistrate in minister.

Astfel că, în total, în perioada 2013-2014 au fost procesate 121 de petiţii primite pe portalul educatiepentruviitor.edu.ro. Dintre acestea, au fost soluţionate 104 petiţii (67 la nivelul Ministerul Educaţiei şi 37 la nivelul inspectoratelor şcolare).

În 2015 au fost înregistrate 71 de petiţii, dintre care 21 au avut conţinut identic cu alte petiţii înregistrate în minister. 20 de petiţii au fost anonime. Au fost procesate şi soluţionate 40 de petiţii.

Mai puţin de 28 dintre petiţiile înregistrate până acum pe acest portal semnalează fapte de corupţie

În esenţă, sub 10% dintre petiţiile înregistrate pe platforma informatică, adică mai puţin de 28, prezintă presupuse fapte de corupţie, restul reclamă presupuse nereguli privind mişcarea personalului didactic, procedura pentru gradaţie de merit, evaluare naţională, bacalaureat şi alte fapte neconforme cu statutul de cadru didactic, au explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Educaţiei.

Ministerul de resort nu ne-a răspuns câte dintre faptele de corupţie semnalate au fost confirmate până acum.

Cum evaluează Ministerul Educaţiei utilitatea şi eficienţa acestui portal de sesizare a faptelor de corupţie. Şi-a atins ea scopul pentru care a fost creată?

Utilitatea acestui sistem de preluare a petiţiilor care semnalează posibile fapte de corupţie nu poate fi pusă la îndoială. Este important ca acest instrument să existe şi să funcţioneze, iar eforturile MENCS vizează consolidarea statutului său în raport cu publicul căruia se adresează şi cu opinia publică, în general”, ne-au răspuns oficialii Ministerului Educaţiei.

Memoria instituţională nu funcţionează la Ministerul Educaţiei

Pe 1 februarie, ECONOMICA.NET a solicitat Ministerului de resort răspunsuri la solicitarea privind portalul pe care putem sesiza fapte de corupţie din învăţământ. După numeroase insistenţe, am primit răspunsurile solicitate pe 22 martie 2016.
Oficialii Ministerului au justificat această întârziere explicându-ne că nu funcţionează memoria instituţională şi că răspunsurile pe care ei înşişi le-au primit de la direcţia de specialitate sunt incoerente, drept care le-au retrimis pentru clarificare celor care gestionează efectiv portalul.

Portalul de sesizare a faptelor de corupţie, care a costa 3,99 milioane lei, a fost gândit să colecteze date seci care nu spun nimic despre amploarea fenomenului de corupţie din educaţie.

Amintim că însuşi Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a atras atenţia într-un interviu Agerpres din 31 ianuarie 2016 că „lipseşte predictibilitatea pe ambele componente, şi preuniversitar şi universitar, lipseşte bună parte a memoriei instituţionale. De exemplu, datele colectate nu sunt accesibile, nu sunt disponibile. Asta opreşte o chestiune care în lume se rostogoleşte fantastic acum, analiza de date: înţelegere, descoperire de tendinţe. După aceea, sunt foarte multe iniţiative care au făcut şi fac bine, nu sunt suficient de vizibile şi, mai ales, nu se vede legătura între ele, ceea ce creează mult mai puţin impact decât am putea avea. Apoi, mi se pare o utilizare mai puţin eficientă a fondurilor europene, cele puţine pe care l-am utilizat. Orientarea spre a cheltui, doar, ne-a făcut să nu ne gândim suficient la impact şi, mai ales, modul de raportare nu ne ajută să tragem concluzii pentru viitor. Acestea sunt câteva din lucrurile pe care voi încerca să le corectez în ceea ce vom face, de acum încolo„.

Transparenţa, un obiectiv asumat cu aplomb de Ministrul Educaţiei, dar încremenit în proiect

Ministrul Adrian Curaj spunea în acelaşi interviu: „Transparenţa este cea care lipseşte major. Pentru mine transparenţa nu este doar o mantră; înseamnă, într-un fel, disponibilitatea, nu obligaţia de a raporta cât mai mult, de a prezenta cât mai mult. (…) În noua structură a ministerului vom avea un birou care va face doar asta: răspuns prompt şi documentat la petiţii. Este un pas major. Tot ceea ce ţine de transparentă instituţională – bugete, rapoarte anuale, declaraţii de avere ori interese, chiar date deschise despre educaţie – le vom pune la dispoziţie pe noul site, pe care îl vom lansa cât de curând”.
Cu toate acestea, chiar în mandatul domniei sale, Ministerul a refuzat să ne comunice cea mai importantă informaţie solicitată de ECONOMICA.NET privind numărul de fapte de corupţie confirmate, dovedite până acum, dintre cele semnalate pe portalul creat în acest scop.

Te-ar mai putea interesa și
Sorin Grindeanu: TAROM trebuie să continue să facă restructurări inclusiv în iunie. Riscă să aibă soarta altor companii aeriene de stat din Europa de Est
Sorin Grindeanu: TAROM trebuie să continue să facă restructurări inclusiv în iunie. Riscă să aibă soarta altor companii ...
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, afirmă că dacă TAROM nu va respecta planul de restructurare agreat cu Comisia Europeană, plan care implică restructurări de personal astfel încât......
Danemarca a început să livreze Ucrainei rachete antinavă Harpoon. SUA a trimis obuziere cu autopropulsie
Danemarca a început să livreze Ucrainei rachete antinavă Harpoon. SUA a trimis obuziere cu autopropulsie
Ucraina a început să primească rachete antinavă Harpoon din Danemarca şi obuziere cu autopropulsie din Statele Unite, ...
Grindeanu: Mai multe firme cer CNAIR un miliard de euro pentru nerespectarea contractelor. Sunt sceptic că Metrorex va reuși să implementeze proiectele PNRR
Grindeanu: Mai multe firme cer CNAIR un miliard de euro pentru nerespectarea contractelor. Sunt sceptic că Metrorex va reuși ...
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declart sâmbătă la postul de televiziune Digi24 că în prezent există ...
Cât de repede merge trenul de la Sighișoara la Brașov, acolo unde după reabilitarea cu fonduri UE, viteza ar urma să crească la 160 km/h
Cât de repede merge trenul de la Sighișoara la Brașov, acolo unde după reabilitarea cu fonduri UE, viteza ar urma să ...
Lucrările de reabilitare a liniei ferate pe ruta Sighișoara-Brașov nu sunt încă finalizare, iar călătorii din gara ...