Guvernul României despre proiectul sârbesc al hidrocentralei Porțile de Fier 3: “Avem toată deschiderea”. Hidroelectrica s-ar putea implica – surse

“Suntem în faza unei evaluari interministeriale în legătură cu proiectul Porțile de Fier F 3. Ea vizeaza nu doar impactul economic și cel asupra sistemului energetic din România, ci și și aspectele de mediu. De principiu, România are toată deschiderea pentru acest proiect”.

Acesta a fost răspunsul Guvernului României când am întrebat care este poziția României după ce Ambasada SUA din Serbia a lansat o invitație către companiile interesate să participe la proiectul unei noi hidrocentrale pe Dunăre, Porțile de Fier 3, invitația fiind făcută în contextul acordului energetic interstatal dintre cele două țări.

Pentru context, trebuie citit textul de la linkul de mai jos:

Înțelegeri directe SUA-Serbia pentru construcția hidrocentralei Porțile de Fier 3 de pe Dunăre, care poate afecta România. Producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2 ar putea fi redusă, e nevoie de acordul Bucureștiului, nu știm dacă l-a dat

Conform Planului Național Integrat pentru Energie și Climă al Serbiei, care acoperă perioada până în 2030 și oferă o viziune până în 2050, centrala reversibilă Porțile de Fier 3  este planificată să aibă o capacitate totală instalată de 1.800 MW și să fie finalizată până în 2038, cu un cost estimat de 1,4 miliarde de euro,atunci. Acum, valoarea ar ajunge la circa 2,6 miliarde de euro. Deja a fost realizat un stdiu de fezabilitate, de către firma americană Bechtel.

Practic proiectul înseamnă că, în zona lacului de la Porție de Fier 1, în amonte, sârbii să folosească un lac de acumulare de la o altitudine mai mare, pe care să îl “lege” de Dunăre, și să plimbe apa între lacul de Porțile de la Porțile de Fier și celălalt. În sus, în regim de pompă, atunci când trebuie consumată energia pentru că e în exces, și înapoi în jos spre Dunăre, trecând-o prin turbinele noii centrale, atunci când trebuie produsă energia. Astfel, apare o capacitate foarte mare de echilibrare a sistemelor energetice din toată zona noastră.

Problema este că aceastp capacitate poate afecta producția de energie electrică de la celelalte două centrale din aval, în condiiile în care se schimbă disponibilitate resurei de apă de pe Dunăre. Producătorul de energie de stat din Serbia, EPS, și omologul său român, Hidroelectrica – majoritar deținut de stat – operează deja împreună centralele hidroelectrice Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2 pe Dunăre, la granița dintre cele două țări. În partea românească, centralele au o putere instalată de 1.164 MW (Porțile de Fier I) și de 251 MW (Porțile de Fier 2).

De asemenea, pot exista temeri că, în virturea noilor reactoare de la Cernavodă, 3 și 4, nu va exista suficient debit de apă pentru răcire în toate momentele.

Ultimele declarații oficiale pe tema proiectului au fost toamna trecută.

„Construcția acestei centrale hidroelectrice reversibile poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor energetice, poate facilita integrarea surselor de energie regenerabilă în rețeaua energetică regională și poate oferi soluții pentru stocarea sezonieră a electricității, în beneficiul ambelor părți,” a declarat ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, în urma unei convorbiri telefonice cu ministrul român al energiei, Bogdan Ivan, în august anul trecut.

Știrea care a ieșit după acea discuție a fost că Serbia și România intenționează să semneze un memorandum de înțelegere (MoU) privind construcția centralei hidroelectrice reversibile Porțile de Fier (Djerdap) 3.

Fostul ministrul Sebastian Burduj, a afirmat la începutul lui august 2024 că în cadrul discuţiilor cu omologul său de la Belgrad a fost abordată şi problema proiectului sârbesc Porţile de Fier III, însă partea română nu va face niciun compromis cu privire la producţia de energie electrică de la hidrocentralele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.

„Nu în ultimul rând azi a fost abordat subiectul Djerdap 3, o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a spus ministrul Burduja atunci.

„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a mai spus atunci fostul ministru Energiei.

Ce știm acum

Din declarația oficială a Guvernului reiese că încă România evaluează proiectul și încă nu a trimis concluziile părții sârbe, dar și țara noastră are „deschidere” pentru proiectul sârbesc.

Proiect în care ar putea chiar să se implice, după cum am aflat de la surse foarte apropiate de acest dosar.

„Proiectul ne-a fost prezentat inclusiv de partenerul american în trecut. Dacă toate evaluările ies bine, după ce partea sârbă ne va trimite toate informațiile, analizăm implicarea României în proiect, prin Hidroelectrica.  Hidroelectrica ar putea participa cu 50% la acest proiect, are resurse financiare să se implice”, ne-au spus sursele noastre.