Poșta Română depășește doar Republica Moldova la cele mai bune servicii din regiune. Cum arată Topul mondial al excelenței în serviciile poștale

Scorul de 69,5 primit de Poșta Română, plasează România în grupa țărilor de nivel 8 al dezvoltării serviciilor poștale, între Islanda și Belarus, un salt față de nivelul 6, atins în anii trecuți și față de scorul de 68,8 obținut anul trecut.

Serviciile poștale din țările aflate la nivelul 8 ”oferă cetățenilor o paletă de servicii poștale cu o valoare adăugată puternică, contribuind astfel la o creștere economică mai ridicată. Există, de asemenea, potențialul de a genera o valoare superioară la nivel de ecosistem”, arată UPU.

La același nivel 8 s-au mai încadrat state precum Republica Moldova, Serbia, Cehia, Bulgaria, Croația, Islanda, India, Maroc, Norvegia, Portugalia, Vietnam și Luxemburg.

Nivelul 1 reprezintă țările cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare poștală, în timp ce nivelurile 9 și 10 cuprind țările cu niveluri ridicate sau excepțional de ridicate de infrastructură poștală.

Țările cu ”standardul de aur”

În categoria liderilor în excelență poștală, economiile din Nivelul 10 se disting prin note uniform ridicate la toate indicatorii – dovadă a infrastructurilor poștale mature și rezistente. Doar serviciile poștale din șapte țări au atins nivelul 10 de dezvoltare poștală – ”cel mai înalt nivel de excelență poștală”. Acestea includ cele mai performante sisteme poștale din lume. UPU notează că Poșta Elvețiană și Poșta Japoneză, în special, ilustrează acest angajament față de calitate.

Elveția se află din nou în fruntea clasamentului pentru al nouălea an consecutiv și îi reafirmă statutul de
cel mai performant serviciu poștal din lume. Este urmată de Germania, Japonia, Olanda, Australia, Franța și Austria care încheie grupul de nivel 10.

În timp ce țările industrializate reprezintă în continuare cea mai mare parte a grupului de elită – 22 din 53 – Europa și statele CSI contribuie cu aproape la fel de mulți performeri de top (19).

Estonia conduce acest grup regional, iar alți operatori precum Bosnia și Herțegovina și Ucraina, au avansat și ei la nivelul 9. ”Progresul lor subliniază modul în care investițiile țintite și reforma reglementărilor pot reduce decalajele de dezvoltare de lungă durată într-o singură regiune”, se arată în raport.

Servicii poștale din România, în continuare fiabile, dar prea puțin relevante

Fiecare dintre cele patru componente principale ale clasamentului – fiabilitate, acoperire, relevanță și rezistență – are un interval de notare de la 0 la 100. Deși în ediția de anul trecut al raportului, Poșta România ocupa un loc mai bun (45), compania și-a îmbunătățit scorurile. România a performat de departe cel mai bine la componenta de fiabilitate (91,3 puncte), acoperire (77,9) urmat de rezistență (63,6). Relevanța serviciului a primit și în acest an cel mai slab scor, de 30,9, în scădere față de cel de anul trecut (40,5).

Cu toate acestea în Europa de Est, Poșta Română este întrecută de Bosnia și Herțegovina (care anul trecut se afla imediat după România), Ucraina, Polonia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria. Singurul stat din regiune aflat în urma noastră este Republica Moldova, care în ediția de anul trecut al raportului se afla înaintea României.

Spre comparație, în 2022 se afla pe locul 42. Cu un an înainte, în 2021, Poșta Română a ocupat locul 36, la egalitate cu Ungaria, iar în 2020 se afla pe poziţia 44, și în 2019 pe locul 50.

Scorul de relevanță măsoară gradul de competitivitate al unui anumit operator în cel mai important segment de activitate al său (scrisori, colete, servicii financiare), precum și densitatea infrastructurii sale. O cerere puternică de servicii poștale, inclusiv servicii la ghișeu, poate facilita tranzacțiile economice într-o gamă foarte largă de sectoare și industrii, așa cum se reflectă de obicei prin scoruri de relevanță de peste 20, arată specialiștii.

Pentru a calcula punctajul pentru acest pilon, experții UPU au identificat mai întâi cel mai important segment de activitate al operatorului poștal, apoi l-au comparat cu cel mai performant operator din lume pentru acest segment. Această componentă combină datele privind cererea clienților pentru diferite servicii poștale – de la livrări interne la cele internaționale și servicii financiare – precum și densitatea oficiilor poștale dintr-o țară. De asemenea, acest pilon identifică punctele tari și punctele slabe ale modelului de afaceri poștal al unei țări, atribuind punctaje în consecință.

Scorul de fiabilitate se bazează pe performanța unei anumite țări în ceea ce privește rapiditatea și predictibilitatea livrării. Un scor relativ ridicat în această categorie (peste 70, iar Poșta Română a primit 85,1 puncte) înseamnă o fiabilitate excelentă a serviciilor și, de asemenea, încurajează încrederea consumatorilor. Punctajul total al pilonului se bazează pe două subvariabile principale, viteza de livrare și predictibilitatea livrării. Țările cu punctaj mare contribuie la extinderea comerțului electronic și facilitează economia digitală în sens larg, prin reducerea costurilor de tranzacție, explică UPU.

Scorul de rezistență se bazează pe o serie de factori care determină adaptabilitatea unui operator poștal la șocurile economice, sociale, tehnologice și de mediu. Această fațetă evaluează capacitatea sistemului poștal de a se adapta la perturbările economice și tehnologice, evidențiind totodată rolul acestuia în promovarea inițiativelor de incluziune socială ale unei țări. În cazul scorurilor de peste 60, aceasta subliniază avantajele societale mai largi ale susținerii unei rețele poștale rezistente.

Diversificarea veniturilor și menținerea prezenței fizice, esențiale pentru succesul unei Poște