1EUR = 4.7216 RON | Bucureşti 34 º

Companii

Povestea financiară din spatele scenei Untold: cât costă şi ce bani scoate festivalul românesc intrat în top 10 mondial

În jur de 3 milioane de euro a adus profit organizatorilor Festivalul Untold 2019, care s-a încheiat luni de dimineaţă, după estimările organizatorului. ECONOMICA.NET a fost invitată la eveniment să descopere o parte din detaliile financiare pe care festivalul din Cluj Napoca s-a ridicat până pe locul 8 mondial în manifestările de gen. Şefii Untold visează să facă festivaluri mari în toată ţara, în timp ce brandul Untold e deschis pentru "parteneriate strategice".

05 aug, 2019 | | ECONOMICA.net

Începea în 2015, cu ocazia alegerii oraşului Cluj Napoca drept Capitala Europeană a Tineretului. Mai mulţi tineri afacerişti din Cluj au văzut în titlul oraşului pentru acel an o oportunitate. Autorităţile erau pregătite să ajute crearea de evenimente. Aşa a apărut Untold, dar şi cu o investiţie de cinci milioane de euro.

A contat că e în Transilvania. Inspirat de Tomorrowland. Se putea numi Beyound sau Citizen

Când Cluj s-a înscris pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului, am văzut o oportunitate. Ne-am uitat la ce fac cei de pe-afară. La Tomorrowland şi am mers şi noi pe partea de story telling. Am vrut să facem ceva mare din start. Festivalurile din România nu aveau mai mult de 15.000 de oameni pe zi. Ieri (vineri, n.r.), de exemplu am avut 90.000. Nu se aştepta niciun partener nici la jumătate din cea ajuns festivalul. Am încercat atunci să convingem pe toată lumea că se poate. Atunci, a fost greu să convingem artişti să vină în România. Acum se cer ei să vină la festival. Am convins autorităţile atunci şi avem şi acum un mare sprijin din parea autorităţilor. Momentul hotărâtor a fost când s-au conectat toate infrastructurile în ideea unui All city Festival. Aşa a şi fost în primul an, când am avut scenă şi în mijlocul Clujului. La ediţiile următoare am renunţat la ea,din cauza greutăţii logistice. Ne-am concentrat în zona Cluj Arena. În succesul numelui a contat că eram în Transilvania. România nu avea o imagine bună, dar Transilvania însemna ceva în toată lumea. Am vrut să-i zicem într-un fel. Să se potrivească. Ne-am gândit la trei nume: Untold, Beyound şi Citizen. Am ales bine Untold. Şi acum, publicaţiile mari de afară ne-au declarat mega festival. Mai sus decât Coachella sau Burning Man.

DJ mag, de exemplu, a zis, după părerea artiştilor că suntem pe locul 8 în lume”, ne-a declarat Bogdan Buta, fondatorul şi şeful Untold, care a adăugat că festivalul lui, cu tot ce înseamnă azi, a fost ideea lui. 

Biletele asigură 40% din buget

Buta, care este singurul acţionar al afacerii, are ajutoare încă de la începutul ei. Unul este Edi Chereji, care îndeplineşte rolul de comunicare din partea festivalului.  

“Untold a costat în primul an 5 milioane de euro. Festivalul de anul acesta a ajuns la un cost de 14 milioane de euro. 40% din buget e asigurat de parteneri (sponsori - n.r.), 40% reprezintă vânzarea de bilete, iar 20% e asigurat din vânzarile de mâncare şi băuturi şi merchandising, care creşte”, ne-a spus Chereji.  

Apoi, 40% din cheltuieli se duc pe onorariile artiştilor şi 30% se duc în producţia festivalului, în principal pe infrastructură. Restul e ocupat de promovarea Untold. 

Performerii sunt împărţiţi în două categorii live act şi DJ. Un DJ de prim rang (A List) primeşte la Untold între 100.000 şi 400.000 de euro. Iar un live artist, tot headliner, de talia lui Robbie Williams, care a fost cap de afiş anul acesta, poate depăşi 700.000 de euro. Acestea sunt costuri totale cu performerul, în care intră, pe lângă onorariu, transportul şi cazarea. 

Apoi vin cheltuielile de producţie. Peste 10.000 de persoane din 13 țări lucrează în producția efectivă a festivalului, dintre care peste 1.800 sunt voluntari. În ceea ce privește logistica festivalului, cifrele sunt impresionante: peste 480 de camioane necesare pentru transportul logistic. Pentru grafica și designul tuturor scenelor s-au adunat peste 1.000 de ore de muncă a peste 40 de designeri și arhitecți. Personalul care se ocupă de părţile tehnice ale festivalului, de la sunet şi lumini până la decoruri şi redarea evenimentelor din festival este, în general străin. Sunt experţi care lucrează în general la festivaluri mari din lume, a menţionat Chereji. 

Cu implicarea statului 

Reprezentanţii Untold au ţinut să spună că cheltuielile lor nu s-ar închide dacă n-ar avea sprijinul autorităţilor. Ţin să sublinieze că după primul an, nu au mai căutat finanţare publică şi aşa au rămas. Dar, de exemplu, traficul către festival este prioritar pentru primărie. Închirierea stadionului şi a parcului în care se ţine festivalul este la preţ preferenţial, care, altfel, a stârnit controverse în presa locală, dar a fost aprobată de consiliul local. 

De asemenea, fiind un eveniment la care participă foarte mulţi oameni ( spre 100.000 pe zi) paza şi protecţia e asigurată gratuit de autorităţi. De la poliţia locală, până la pompieri, salvare, jandarmi şi chiar trupe anti-tero. Structurile naţionale fiind comandate special de la centru, din Bucureşti, care fac un comandament special înainte de festival. 

Chereji a subliniat că organizatorii urmăresc să se extindă. Să facă mai multe festivaluri mari în ţară, cuma fost cazul Neversea, care este făcut de aceeaşi echipă. Însă se lovesc de probleme cu autorităţile locale. “Sunt zeci de primării care au venit la noi şi ne-au spus că vor şi ei un festival în localitate. Însă nu toţi sunt pregătiţi să ajute”, a spus el. 

Ce câştigă urbea 

Veniturile generate de festival în orașul Cluj-Napoca sunt consistente. Potrivit calculelor organizatorului, peste 1,6 milioane de turiști au ajuns în Cluj-Napoca, în ultimii 5 ani la Untold și au cheltuit în total peste 170 de milioane de euro. Bani care s-au transformat în venituri pentru business-urile locale (hoteluri, restaurante, pensiuni,firme de transport) dar și pentru clujenii care și-au închiriat locuințele pe perioada festivalului.  

Ca fapt divers. Primaria Cluj a decis în 2015 că este nevoie de o bandă specială dedicată transportului în comun spre festival. Lucrurile au mers atât  de bine încât autoritatea a hotărât că ar fi mai bine să păstreze banda specială în oraş şi după încheierea Untold. Aceasta funcţionează şi astăzi. 

Ce vor sponsorii

Untold are o serie de sponsori mari care acoperă acei 40% din finanţarea totală a festivalului, printre cei mai mari fiind BT, Kaufland, Ursus sau Orange. L-am întrebat pe Chereji ce câştigă partenerii aceştia din festival. “Ei văd în Untold un mod excelent să-şi fidelizeze clienţii. Partenerii au acces la publicul lor ţintă, cel comercial, 20-35 ani, care sunt în perioada în care cheltuie. Tinerii petrec în medie 6-8 ore pe zi la festival. Şi atunci, brandurile sunt mai vizibile decât ar fi la un concert”, a răspuns Chereji. 

Bucureştenii vin cei mai mulţi 

Majoritatea participanţilor la fest e formată din categoria urmărită de sponsori, aşa cum au definit-o mai sus. Suprinzător poate părea că provenienţa lor e mai cu seamă din Bucureşti.

“Bucureştenii sunt cei mai mulţi, sunt peste 25% dintre participanţi. 20% dintre ei sunt din Cluj, iar străini sunt undeva la 15%. Şi vin din absolut toată lumea, însă cei mai mulţi sunt britanici, olandezi, belgieni şi francezi.  

Cât câştigă Untold 

Untold a crescut continuu din 2015.De la o investiţie per festival e 5milioane de euro, a ajuns anul acesta la 14 milioane de euro. 

A pierdut, la start. “Prima ediție a fost una pe profit doar la capitolul experiență. „Avem o vorbă noi, membrii echipei, că plătim taxă de învățare. La prima ediție am depășit bugetul cu 500 de mii de euro”, a spus Edi Chereji.

Tinerii clujeni aveau să facă break even după 3 ani. “ Anul trecut am avut profit (EBITDA) 2,3 milioane de euro. Anul ăsta estimăm un profit de 3 milioane”, ne-a spus Bogdan Buta.  

“Vin la noi primari din toată ţara că vor şi ei festival” 

Ambii organizatori Untold cu care am discutat au dat semne că aşteaptă ca businessul să evolueze. “Avem idei de noi proiecte. Dacă e deschidere din partea autorităţilor şi ale partenerilor, lucrăm. 

Vin primari din toată ţara că vor festival şi la ei. De la oraşe mici până la reşedinţe de judeţ”, ne-a spus Chereji, refuzând să dezvăluie numele oraşelor.  

Şeful Untold, Buta, ne-a spus şi ce trebuie să facă o primărie ca oraşul ei să găzduiască un astfel de eveniment. “Uitaţi, Neversea merge, creşte. Dar mai are până să ajungă la nivelul Untold, care oricum nu poate fi replicat. Avem nişte pretenţii de la parteneri. Mergem să vedem cum e infrastructura. La Cluj am avut stadionul şi Sala Polivalentă. La Constanţa ne-au propus la fel. Însă noi vroiam plaja, marea. Acela e specificul acolo. Care consideraţi că sunt atuurile? Asta vorbim cu primarii. Le propunem noi dacă e nevoie”, a explicat Buta. La întrebarea unde vede alte festivaluri, a răspuns “Bucureşti, Timişoara, Iaşi, dacă împărţim geografic. Stilul nostru e să implementăm corect un eveniment. Cine are impresia ca rezervă artişti şi e gata evenimentul, o să aibă numai surprize. 

Vânt de schimbare

În timpul discuţiilor, reprezentanţii Untold au dezvăluit că sunt singurul brand de festivaluri din Europa care a fost evaluat. 

Într-o discuție despre investiția în brand, Chereji a răspuns că “ipotetic, în cazul unei tranzacţii, e importantă logistica, dar mai important e brandul. Am făcut deja o evaluare cu Brand Finance. Suntem singurii din Europa. 

Întrebat dacă e vorba de o vânzare a afacerii, Buta a răspuns “exit nu, dar parteneriate strategice, posibil. Deschiderea este pentru orice soluţie”.

Untold a înregistrat la încheierea ediţiei de anul acesta 372.000 de participări, doborând recordul de participare la un astfel de eveniment în România, stabilit de acelaşi festival anul trecut, la 355.000.


CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO