Pozele puse pe Facebook te pot lăsa fără banii din asigurare a locuinţei. În ce alte cazuri nu primeşti despăgubirile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Persoanele care postează fotografii pe Facebook din vacanţă pot rămâne fără banii din asigurare în situaţia în care le este spartă locuinţa. „Dacă o companie de asigurări poate să demonstreze că, prin utilizarea reţelelor sociale, riscul de furt a fost agravat consistent şi, din cauza acestei utilizări defectuoase, s-a produs riscul de furt, despăgubirea poate fi refuzată, pe baza invocării unei neglijenţe grave”, spune, citat de 1asig.ro, Aurel Badea, şeful secţiunii asigurări de bunuri şi locuinţe din UNSAR. Lucrurile nu sunt foarte clare însă este cert că asigurătorii includ în contracte o clauză care incriminează „neglijenţa gravă” şi care le dă dreptul să refuze plata.

„În astfel de situaţii nu există, din păcate, un răspuns de tipul ‘da’ sau ‘nu’. Majoritatea contractelor de asigurare conţin o clauză care se referă la comportamentul asiguratului – comportamentul neglijent. Neglijenţa gravă este sancţionată: dacă se poate demonstra că există, atunci poliţa de asigurare nu despăgubeşte. Neglijenţa gravă este definită astfel: persoana care şi-a asigurat locuinţa ştie că vor exista anumite consecinţe daca întreprinde anumite acţiuni, este capabilă să prevadă consecinţele şi, cu toate acestea, întreprinde acţiunile respective. Dacă luăm în considerare exemplul informaţiilor postate pe Facebook – ne aflăm într-o zonă gri, pentru că depinde ce informaţii postezi, în ce cerc de cunoştinte te afli, la cine ajung informaţiile respective”, a subliniat Badea.

Atenţie la contracte

Cel puţin trei societăţi de asigurare importante din România limitează, în cazul asigurărilor de locuinţă, dreptul legal la succesiune. Mai clar, contractul de asigurare prevede la secţiunea „excluderi” că moştenitorii benficiarului nu pot ridica pretenţii de despăgubire în cazul decesului acestuia. În situaţia asigurării de locuinţă, care acoperă inclusiv riscuri letale cum ar fi cutremurul sau alunecările de teren, o astfel de clauză contractuală este extrem de importantă.

Practic, prevederea inclusă în contractele a trei mari companii de asigurări spune că în cazul în care semnatarul contractului moare, de exemplu, în timpul unui cutremur care îi distruge integral locuinţa (situaţie destul de probabilă), familia lui nu este îndreptăţită să primească despăgubirea pentru casă. Cu alte cuvinte, familia nu va primi despăgubirea decât în urma unui proces. Având la îndemână exemplul notoriu al proceselor dintre bănci şi clienţii lor, ne putem da seama că astfel de acţiuni durează până la doi-trei ani. Singura soluţie la îndemână rămâne aceea de a evita companiile care utilizează asemenea clauze sau de a le convinge să retragă din contract  excluderile respective.

Dacă blocul are crăpături nu iei banii din asigurare

Sute de mii de de români s-ar putea afla în situaţia de a plăti o sumă anuală pentru o foaie fără valoare, în condiţiile în care majoritatea contractelor de asigurare a locuinţei spun că asiguratul nu va fi despăgubit dacă există „crăpături în pereţii de rezistenţă ai imobilului sau tencuiala exterioară este degradată“.

Câte blocuri „comuniste“ din România au tencuiala exterioară nedegradată şi câte sunt fără crăpături? Şi alte clauze incluse la categoria „excluderi” au nivel de ambiguitate extrem de ridicat care poate permite asigurătorului să refuze plata despăgubirilor. De exemplu, „pagubele produse ca urmare a revoltelor sau tulburărilor sociale“ nu sunt despăgubite. Această clauză nu este însoţită şi de o definiţie a „tulburărilor sociale” ceea ce lasă loc de interpretări.