Premierul Islandei anunţă noi alegeri parlamentare anticipate, al doilea scrutin de acest tip din ultimul an

Scrutinul ar urma să aibă loc înainte de finalul anului, cel mai probabil în noiembrie, după ce anul trecut, în aproape aceeaşi perioadă, s-au desfăşurat alegerile legislative anticipate determinate de scandalul Panama Papers.

‘Am pierdut majoritatea şi nu văd ceva care să indice că putem să o recâştigăm. Chem la alegeri’, le-a spus reporterilor premierul Bjarni Benediktsson, care a adăugat, potrivit Reuters, că el ar prefera ca noul scrutin să aibă loc în noiembrie.

Conform AFP, guvernul islandez de centru-dreapta şi-a pierdut majoritatea parlamentară vineri după retragerea unui partid de coaliţie, care l-a acuzat pe premier că l-a acoperit pe tatăl său într-un caz judiciar.

‘Comitetul executiv al Viitorului luminos a decis să pună capăt cooperării cu guvernul lui Bjarni Benediktsson’, a indicat partidul centrist pe pagina sa de Facebook, invocând o lipsă de încredere în cadrul guvernului.

Coaliţia guvernamentală, formată acum nouă luni, cu preţul unor îndelungi negocieri, beneficia de cea mai redusă majoritate în Althingi, parlamentul unicameral al insulei din Atlanticul de Nord, cu un vot în plus. Aceasta era formată din Partidul Independenţei (conservator), condus de premier, Viitorul luminos (centru) şi Renaşterea (centru dreapta).

Liderul Renaşterii, Benedikt Johannesson, a cerut vineri să fie organizate noi alegeri.

Astfel, islandezii ar urma să revină la urne la un an după căderea guvernului lui Sigmundur David Gunnlaugsson, implicat în scandalul Panama Papers, ceea ce a condus la alegeri parlamentare anticipate în octombrie 2016.

La originea acestei noi crize se află Benedikt Sveinsson, tatăl actualului prim-ministru islandez, Bjarni Benediktsson.

Potrivit presei islandeze, Sveinsson a semnat o scrisoare de recomandare pentru a obţine anularea cazierului judiciar al unui pedofil, condamnat în 2004 pentru că şi-a violat fiica vitregă timp de 12 ani.

După executarea sentinţei, persoana condamnată a cerut ‘restabilirea onoarei’, ceea ce i-ar fi permis să prezinte un cazier judiciar curat, potrivit legislaţiei islandeze, cu condiţia să obţină sprijinul unor persoane a căror moralitate nu este pusă în discuţie.