Premiul Nobel pentru Pace, acordat Programului Alimentar Mondial

PAM se prezintă drept „cea mai mare organizaţie umanitară”, o necesitate deoarece, conform estimărilor sale, 690 de milioane de persoane – una din 11 – sufereau de subalimentare cronică în 2019. Iar în acest an numărul va fi fără îndoială mai mare din cauza pandemiei.

Programul Alimentar Mondial este recompensat pentru „eforturile sale de luptă împotriva foametei, pentru contribuţia la îmbunătăţirea condiţiilor de pace în zonele afectate de conflicte şi pentru că a jucat un rol esenţial în eforturile de a împiedica utilizarea foametei ca armă de război”, a declarat preşedinta Comitetului Nobel, Berit Reiss-Andersen.

Purtătorul de cuvânt al PAM, Tomson Phiri, a declarat că primirea acestui premiu este „un moment de mândrie”.

„În acest an, ne-am făcut mai mult decât datoria”, a spus el într-o conferinţă de presă la Geneva, în contextul în care PAM a menţinut fluxul de ajutoare internaţionale în ciuda măsurilor de izolare şi a restricţionării transporturilor, potrivit DPA.

„PAM a intervenit acolo unde a fost nevoie. La un moment dat, am fost cel mai mare transportator aerian din lume, când cele mai multe, dacă nu chiar toate companiile aeriene comerciale erau oprite la sol”, a afirmat el.

Ajutoarele umanitare globale necesare pentru a combate foametea ar urma să fie mai mari din cauza crizei legate de COVID-19.

Fondat în 1961 cu sediul la Roma şi finanţat integral din contribuţii voluntare, PAM afirmă că anul trecut a distribuit 15 miliarde de raţii şi a asistat 97 de milioane de persoane în 88 de ţări.

Numerele sunt impresionante, însă ele nu reprezintă decât o parte din nevoile totale. În ciuda progreselor înregistrate în ultimele trei decenii, obiectivul stabilit de ONU de a eradica foametea până în 2030 pare departe de a putea fi atins dacă tendinţele actuale vor continua, potrivit experţilor.

Femeile şi copiii sunt deseori cele mai vulnerabile categorii.