Preşedintele Iohannis a sesizat la CCR legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - SA, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
Economica.net - mie, 04 iul. 2018, 09:35
Preşedintele Iohannis a sesizat la CCR legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

În sesizare, şeful statului susţine că legea încalcă mai multe articole din Constituţie.

‘Considerăm că legea menţionată încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 16 alin.(1), şi art. 61 alin. (1), 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), b), d) şi g), ale art. 136 alin. (3) şi (4), art. 138 alin. (1) şi (2), ale art. 140 alin. (1) din Constituţie, precum şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie’, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

‘Instituind prin lege înfiinţarea FSDI Parlamentul a nesocotit dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie în componenţa sa referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze – conform jurisprudenţei instanţei constituţionale – neconstituţionalitatea legii în ansamblul său’, spune şeful statului.

El subliniază că referirea din titlul legii criticate şi la ‘modificarea unor acte normative’ nu schimbă această stare de lucruri, întrucât modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale ‘Loteria Română’ SA, respectiv Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale ‘Imprimeria Naţională’ SA sunt simple modificări de corelare legislativă devenite necesare ca urmare a înfiinţării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

‘În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit că exercitarea arbitrară de către Parlament a competenţei sale de legiferare, prin adoptarea de legi în domenii ce revin în exclusivitate în competenţa decizională a autorităţilor administrative concretizată în acte normative cu caracter infralegal (administrativ), încalcă şi dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, cu riscul de a transforma legiuitorul în autoritate publică executivă’, adaugă şeful statului, amintind de decizia CCR nr. 777/2017.

Preşedintele Iohannis susţine că, prin obiect, scop, strategia investiţională, modul de selectare a conducerii şi modalitatea de înstrăinare a acţiunilor sau activelor din proprietatea FSDI, legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

El susţine că norma ce reglementează organizarea şi funcţionarea FSDI prin raportare exclusivă la prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990 şi la cele ale legii criticate este lipsită de previzibilitate, fiind astfel încălcate dispoziţiile din Constituţie, întrucât exclude de la aplicare orice alte reglementări specifice pieţei de capital sau fondurilor de investiţii.

Şeful statului menţionează că astfel FSDI va funcţiona fără să se supună vreunei norme prudenţiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau de alt for statal care să-i controleze soliditatea, deşi patrimoniul său va include societăţi de interes strategic.

‘Natura juridică imprecisă a FSDI, ce nu este calificat în mod expres ca reprezentând un fond guvernamental din administraţia publică, accentuează neclaritatea normei care nu numai că înlătură de la aplicare Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, ci şi orice alte dispoziţii în materie’, subliniază el.

Preşedintele Iohannis arată că legea criticată este neclară şi sub aspectul lipsei oricăror menţiuni referitoare la monitorizarea FSDI de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia. De asemenea, el arată că în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond.

Şeful statului menţionează că lipsa de previzibilitate şi claritate a cadrului juridic aplicabil FSDI este întărită şi de prevederile art. 4 alin. (1) din legea criticată.

El spune că din prevederile legii rezultă că unele investiţii ale FSDI vor viza aspecte ce ţin de strategii sectoriale guvernamentale, activitate de natură să plaseze Fondul în sectorul public, ceea ce indică necorelarea dintre obiectivul FSDI şi strategia sa investiţională.

‘Rezultă, pe de o parte, natura juridică incertă a FSDI, în raport cu obiectul, scopul şi strategia investiţională a acestuia. Pe de altă parte, cadrul normativ conturat prin legea criticată este incomplet şi lipsit de previzibilitate’, mai spune Iohannis.

El arată că legea nu cuprinde cadrul general al criteriilor de investiţii în proiecte, de asociere cu alte fonduri de investiţii şi cu alţi parteneri, limitări ale acestor asocieri în sensul stabilirii unor praguri de investiţii în diverse instrumente, respectiv în asocierea cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, în vederea protejării patrimoniului Fondului, în special al societăţilor din portofoliul FSDI.

Iohannis consideră şi că în ceea ce priveşte stabilirea componenţei Consiliului de Supraveghere textul este neclar.

Şeful statului atrage atenţia că prin această lege s-a optat pentru renunţarea la orice limitare a operaţiunilor de înstrăinare a acţiunilor/activelor aflate în proprietatea FSDI.

Iohannis subliniază că legea încalcă prevederea din Constituţie privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară.

‘În măsura în care unicul acţionar al FSDI este statul, iar FSDI exercită şi calitatea de acţionar în cadrul societăţilor de la care a preluat acţiunile deţinute de statul român, considerăm că acest caracter de simplă recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie întrucât riscă să pună în pericol/afecteze protecţia intereselor publice naţionale în activitatea economică desfăşurată de societăţi comerciale în cadrul cărora statul este acţionar majoritar’, menţionează Iohannis.

El spune că soluţia legislativă privind capitalul social al FSDI în valoare de 9.000.000.000 lei şi includerea în cadrul Fondului a unor companii ce în ultimii ani au înregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Poşta Română, CE Oltenia) este de natură să afecteze interesul naţional în activitatea economică.

Şeful statului precizează că transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

‘Soluţia aleasă de legiuitor cu privire la modalitatea de transfer a acţiunilor va conduce practic la afectarea dreptului acţionarilor minoritari de a-şi exprima poziţia în cadrul companiilor respective în legătură cu transferul dreptului de proprietate al acţiunilor majoritare la FSDI. (…) Lipsa de transparenţă în vânzarea acţiunilor aduse aport la capitalul social, prin derogarea de la prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, va avea un impact financiar puternic prin implicaţiile deciziilor FSDI asupra companiilor deja listate la Bursa de Valori Bucureşti’, afirmă preşedintele Iohannis.

El indică faptul că actul normativ ridică reale probleme în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor privind previzibilitatea şi stabilitatea legii.

Şeful statului mai spune că prin derogarea de la prevederile din Legea nr. 24/2017 statul riscă să piardă controlul asupra companiilor menţionate în lege.

Potrivit acestuia, unele prevederi contravin principiului ierarhiei actelor juridice.

El mai atrage atenţia că exceptarea din lege de la aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. f) din OG nr. 64/2001 reprezintă instituirea unei derogări de la obligaţia companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat de a repartiza profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit într-o proporţie de cel puţin 50% sub formă de dividende în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

‘Apreciem că reglementarea instituie un tratament preferenţial pentru FSDI faţă de celelalte societăţi comerciale cu capital de stat care nu se află pe lista Anexei nr. l, aspect ce distorsionează concurenţa dintre companii, aspect de natură să contravină atât art. 16 alin. (1), cât şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie’, adaugă şeful statului.

El indică faptul că legea supusă controlului de constituţionalitate exceptează remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere şi Directoratului de la aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011.

Preşedintele Iohannis spune că instituirea unei asemenea excepţii nu se justifică obiectiv şi raţional, aceasta fiind de natură să creeze un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi categorii (regimul juridic aplicabil membrilor din conducerea companiilor/societăţilor la care statul deţine capital integral sau majoritar).

Şeful statului solicită CCR să constate că Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – SA, precum şi pentru modificarea unor acte normative este neconstituţională în ansamblul său.

 

Camera Deputaţilor a adoptat pe 6 iunie 2018, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), după ce în Comisia pentru politică economică au fost aduse mai multe amendamente care prevăd inclusiv majorarea aportului în numerar la 9 miliarde de lei şi suplimentarea listei de operatori economici cu zece companii.

Vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi efectuate astfel: 200.000.000 de lei în numerar la constituire, iar diferenţa în termen de cinci ani.

Lista pachetelor de acţiuni care constituie aport în natură la capitalul social iniţial al FSDI a fost completată cu zece operatori economici, faţă de cei 23 prevăzuţi iniţial: Complexul Energetic Oltenia SA, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA, Compania Naţională Poşta Română SA, Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara SA, Uzina Termoelectrică Midia SA, Telecomunicaţii CFR SA, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA.

Astfel, acestea se adaugă companiilor din lista iniţială care include: Engie România, Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Electrica SA, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România SA, Chimcomplex SA, OMV Petrom SA, Telekom România Communications SA, Antibiotice SA, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune SA, Compania Naţională Loteria Română SA, IAR SA, Oil Terminal SA, Cupru Min SA, Compania Naţională Unifarm SA, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA, Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, Compania Naţională Imprimeria Naţională SA, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA, Conpet SA.

Din forma adoptată de Senat au fost eliminate două articole conform cărora: indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ şi se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investiţională. Comitetul consultativ ar fi urmat să includă trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant al Băncii Naţionale a României, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului şi societăţii civile.

Potrivit unei alte modificări aduse, activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI se evaluează anual de către Ministerul Finanţelor Publice şi se prezintă Guvernului.

Te-ar mai putea interesa și
Tranzacția anului în Europa de Sud-Est. Bulgarii de la Eurohold, proprietarii Euroins România, au finalizat achiziția CEZ Bulgaria și vor să fie o forță regională în energie
Tranzacția anului în Europa de Sud-Est. Bulgarii de la Eurohold, proprietarii Euroins România, au finalizat achiziția ...
Eurohold, grupul bulgar care controlează Euroins România, anunță că a finalizat achiziția activelor CEZ din Bulgaria, pentru o sumă totală de 335 de milioane de euro, despre care spun că......
Calea ferată București – Giurgiu: Austriecii de la Porr au primit autorizație să demoleze clădiri la Grădiștea și Comana
Calea ferată București – Giurgiu: Austriecii de la Porr au primit autorizație să demoleze clădiri la Grădiștea ...
Ministerul Transporturilor a emis săptămâna aceasta autorizație pentru desființarea unor clădiri din haltele Grădiștea ...
Managerii mizează pe o creştere a activităţilor în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii, în următoarele trei luni
Managerii mizează pe o creştere a activităţilor în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii, în următoarele ...
Managerii din România estimează, pentru următoarele trei luni, creşteri ale activităţilor în construcţii, comerţul ...
BestJobs listează miercuri la bursă primele sale obligaţiuni
BestJobs listează miercuri la bursă primele sale obligaţiuni
Obligaţiunile BestJobs Recrutare intră miercuri la tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al Bursei ...