Încă o ieftinire a carburanţilor. Motorină la 4,3 lei, în Bucureşti – lista celor mai ieftine benzinării din România

Petrom a ieftinit cu 5 bani motorina şi benzina comercializate în staţiile proprii. Şi Lukoil a ieftinit carburanţii.  ECONOMICA.NET vă prezintă lista celor mai ieftine benzinării din ţară. Scăderile au loc pe fondul prăbuşirii preţului petrolului.
Economica.net - joi, 14 ian. 2016, 05:52
Încă o ieftinire a carburanţilor. Motorină la 4,3 lei, în Bucureşti - lista celor mai ieftine benzinării din România

În staţia din Şoseaua Alexandriei, sectorul 5, motorina standard costă acum 4,38 lei pe litru, iar benzina standard costă 4,68 lei pe litru.

La staţia Lukoil de pe Prelungirea Ghencea numărul 44 din Bucureşti, motorina standard costă 4,34 lei, iar benzina standard 4,79 lei. 

În strada Jiului, sectorul 1, motorina costă 4,39 lei pentru un litru, iar benzina 4,72 lei pe litru. 

În Odorheiu Secuiescmotorina standard costa 4,15 lei/litru, pe Str. Beclean, nr. 284 şi tot 4,15 lei, la staţia de pe strada Str. II Rakoczi Ferenc, nr. 25, cele mai ieftine benzinării Petrom din ţară pentru motorinăBenzina costă 4,72 lei, respectiv 4,76 lei.

Lukoil comercializează motorina standard din staţiile din Odorheiu Secuiesc, de pe străzile Becelan şi Racoczi Ferenc, cu 4,15 lei, iar benzina standard cu 4,79 lei/litru.

În staţia Petrom de pe DN 2A, nr. cadastru 910, Sloboziamotorina standard costă 4,25 lei/litru, iar benzina are un preţ de 4,60 lei/litru.

În Moldova, în localitatea Buhuşi, la staţia Petrom, motorina standard costă 4,29 lei/litru, iar benzina are un preţ de 4,59 lei/litru. 

Citeşte şi Preţul mediu al motorinei din România a ajuns la 1 euro pe litru. Cum stăm la benzină – Comparaţie cu alte ţări din UE

Două treimi din autovehiculele înmatriculate în România folosesc motorina drept carburant. Restul, benzină sau GPL.

Preţul carburanţilor comercializaţi în România scăzut abrupt de la 1 ianuarie 2016, de când a intrat în vigoare noua cotă TVA de 20%. Scăderile au fost de 3,22%, în medie 16 bani pe litru.

Preţul carburanţilor din România este în continuă scădere, de la jumătatea acestui an, pentru că preţul barilului de petrol s-a prăbuşit – scădere de circa 50% (barilul al scăzut chiar cu 70% în decurs de un an). Cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere, după care se formează preţurile carburanţilor în România, au coborât şi ele, însă nu în aceeaşi măsură. Aici, contează foarte mult şi cursul de schimb leu/dolar, care a crescut, în 2015, anulând parţial efectul benefic al ieftinirii ţiţeiului. În plus, preţul carburanţilor conţine acum circa 55% taxe către stat, deci nu poate urma în acelaşi procent cotaţia barilului de ţiţei. Spre exemplu, o ieftinire de 50% a barilului antrenează o ieftinire a carburanţilor de circa 20%.

Ce plăteşti la pompă

În România, 55% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă. 

Un procent de doar 45% din preţul carburantului din benzinării înseamnă marfa propriu-zisă, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză, supraacciză şi taxa pe stâlp.

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovinieta, anvelope de iarnă, etc.);
• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
• Adaos comercial”.

Explicaţiile ne-au fost oferite de reprezentanţii unuia dintre marii distribuitori de pe piaţa locală.

Aşadar, când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. Dacă luăm în calcul doar componenta „baril”, o scădere de, spre exemplu, de 50% a cotaţiilor barilului de petrol se transpune într-o ajustare de circa 20% a preţului carburanţilor.

Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.
În România există trei mari producători de carburanţi – Petrom, Rompetrol şi LukOil – şi mai mulţi distribuitori majori.

Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

Te-ar mai putea interesa și
CNAIR confirmă infiltrațiile la blocurile de ancoraj ale podului peste Dunăre și afirmă că acestea nu afectează structura
CNAIR confirmă infiltrațiile la blocurile de ancoraj ale podului peste Dunăre și afirmă că acestea nu afectează structura
Conform CNAIR, apariția recentă a infiltrațiilor la blocurile de ancoraj de la podul suspendat peste Dunăre de la Brăila nu afectează structura podului și nici nu pun, în viitor, în pericol......
Ofertă de 7,62 mld. USD respinsă de al patrulea lanţ de supermarketuri din Marea Britanie
Ofertă de 7,62 mld. USD respinsă de al patrulea lanţ de supermarketuri din Marea Britanie
Grupul britanic Morrisons a anunţat sâmbătă că a respins o ofertă de preluare în numerar, de 5,52 miliarde de lire ...
Coronavirus: Scenariu verde în toată țara. 53 de cazuri în ultimele 24 de ore
Coronavirus: Scenariu verde în toată țara. 53 de cazuri în ultimele 24 de ore
Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că toate judeţele şi municipiul Bucureşti rămân în scenariul verde ...
Bursa de Valori Bucureşti pierdut 895,8 milioane de lei din capitalizare
Bursa de Valori Bucureşti pierdut 895,8 milioane de lei din capitalizare
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut, în această săptămână, 895,8 milioane de lei din capitalizare, respectiv ...