Preţul carburanţilor în România continuă să depăşească media europeană, însă avem cele mai mici taxe

Astfel, ultimele date ale Comisiei, respectiv cele din 15 mai, arată că preţul motorinei fără taxe în România este de 499 de euro pentru 1.000 de litri, în timp ce media europeană este 486 de euro.

În ceea ce priveşte benzina, decalajul este şi mai mare. În România, benzina costă pe 512 de euro pe mia de litri, în timp ce media UE este de 497 de euro pe mia de litri.

În acelaşi timp, taxele aplicate de stat, respectiv TVA şi acciză, sunt cele mai mici din UE în ceea ce priveşte benzina: 528 euro pe 1.000 de litri, sub media UE de 857 euro pe mia de litri.

La motorină, taxele din România sunt cele mai mici, după Luxemburg: 494 euro pe mia de litri, faţă de media UE de 702 euro pe mia de litri.

Joi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara că instituţia pe care o reprezintă continuă investigaţia sectorială pe piaţa carburanţilor, pentru a analiza de ce preţurile în România sunt mai mari decât media din Uniunea Europeană.

‘Vedem că, de peste un an, faţă de preţurile din vestul Uniunii Europene, au crescut la noi, de unde noi de obicei eram sub media pe UE, acum suntem peste media UE şi vrem să înţelegem ce s-a întâmplat, dacă este o problemă de legislaţie şi dacă putem să o corectăm. Am discutat cu companiile. Raportul nu este încă finalizat, iar când o să îl avem gata în forma lui preliminară o să vi-l prezentăm’, a arătat Chiriţoiu.

El a mai spus că iniţiativa Consiliului Concurenţei privind înfiinţarea unui monitor al preţurilor la carburanţi este în lucru şi va dura mai puţin decât cel privind preţurile alimentelor.

‘Avem această experienţă în spate, iar la carburanţi este şi mai simplu, pentru că sunt mai puţine sortimente, dar tot nu poate să apară peste noapte’, a continuat oficialul Concurenţei.

Pe de altă parte, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, declara, la finele lunii februarie, că piaţa carburanţilor din România este concurenţială, iar preţurile din ţara noastră sunt printre cele mai mici din Europa.

Ea a precizat că datele de pe site-ul Comisiei Europene privind preţurile la carburanţi din diferite ţări nu sunt tot timpul comparabile, întrucât conţin elemente diferite.

‘La ora actuală avem preţurile cele mai joase din Europa, a doua sau a treia poziţie de jos. Datele pe care le folosim de la comunitatea europeană – am mai spus-o şi o repetăm – nu sunt întotdeauna date foarte comparabile. În acele preţuri, fiecare ţară poate să raporteze şi raportează elemente diferite. Din ceea ce am analizat noi, de exemplu, unele ţări nu includ în aceste cifre medii vânzările de pe autostrăzi. Acestea au preţurile cele mai mari, pentru că şi traficul şi cererea sunt mai mari pe autostrăzi. Alte ţări, de exemplu, includ costul cu stocurile de rezervă în taxe şi nu în preţul produsului, la noi este inclus în preţul produsului. Şi sunt şi altfel de diferenţieri care fac ca, deşi este o bună referinţă preţul de la comunitatea europeană, nu este o reflectare exactă a unei comparabilităţi unu la unu’, a explicat Gheorghe.

Ea a fost întrebată cum comentează un raport al Consiliului Concurenţei de anul trecut, în care se arată că piaţa carburanţilor din România este una de tip oligopol.

‘Noi credem că este o piaţă concurenţială şi funcţională, cu noi intrări de concurenţi în ultimii ani. Numai anul trecut au fost construite peste 25 de staţii noi de către diverşi operatori, iar noi nu am construit atât de mult. Concurenţa este pe calitatea produselor, pe oferta de produse non-petroliere, lucru care se vede în fiecare zi. Piaţa a crescut cu 4,9% în retail, iar noi am crescut cu 5,2%’, a susţinut oficialul Petrom.

Gheorghe a mai spus că reprezentanţii companiei vor conlucra cu cei ai autorităţii de concurenţă pentru a avea o imagine foarte clară a fenomenelor.

‘Nu uitaţi că, în structura preţului nostru, jumătate din preţ este taxarea, 30-35% este costul propriu-zis al produsului, respectiv producţie şi rafinare, şi 10-15% sunt costuri legate de logistica, vânzarea şi distribuţia acestor produse, lucru care duce la diferenţieri de la o ţară la alta, în funcţie de sistemul de distribuţie, de sistemul de depozitare şi de alte elemente de competitivitate de costuri’, a adăugat Gheorghe.