Preţul laptelui, la minimul ultimilor trei ani. Fermierii aşteaptă să fie salvaţi de legea cu 51% produse româneşti la raft

Preţul laptelui crud vândut de către fermieri a ajuns la minimum ultimilor trei ani, arată ultimele date ale Comisiei Europene. Crescătorii de animale vând astfel sub preţul de cost în aşteptarea celor două legi care le va schimba, spun ei, soarta: legea comerţului cu produse alimentare şi cea a etichetărilor produselor lactate. Din octombrie, preţurile medii ar putea creşte cu peste 50%.
Alina Stanciu - mie, 31 aug. 2016, 21:03
Preţul laptelui, la minimul ultimilor trei ani. Fermierii aşteaptă să fie salvaţi de legea cu 51% produse româneşti la raft

Cu un preţ mediu de 21,39 de euro suta de kilograme la poarta fabricii, laptele crud românesc a atins în luna iunie minimul ultimilor trei ani devenind printre cel mai ieftin din UE, arată ultimele date ale Comisiei Europene potrivit cărora fermierii din ţara noastră  încasau cu 8% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Mai ieftin decât în România este în Lituania (16,9 euro), Letonia (17,8 euro) şi Estonia (20,2 euro/100 de kg), dar media UE este de 25,5 euro, iar maxima ajunge la 45 de euro suta de kilograme în Malta.

„Acum avem cel mai mic preţ din UE. Porneşte de la 40 de bani litrul şi ajunge la 1,4 lei în unele ferme mari din sudul ţării, astfel că media este undeva la 70 de bani. Scăderea drastică a început în aprilie 2014, iar din octombrie 2015 preţurile s-au stabilizat până în luna mai, când vorbeam de 80 de bani litru. Procesatorii au profitat de situaţia din Europa, dar şi de faptul că, fiind un produs sezonier, vara producţia creşte”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Din octombrie ar putea creşte preţul

Fermierul crede însă că situaţia se va remedia cât de curând urmare a celor două legi care le reglementează activitatea: Legea 150/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare şi Legea nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate.

„Chiar a început să se simtă o creştere a cererii de lapte românesc şi cred că din octombrie preţurile vor începe să crească. Din a doua jumătate a lunii septembrie intră în vigoare legea etichetării, iar de anul viitor va exista şi obligativitatea ca retailerii să pună pe rafturi în proporţie de 51% produse de pe lanţul scurt. Preţul de cost la lapte este de 1,2-1,3 lei pe litru, iar dacă se obţin aceşti bani fermierii îşi pot asigura profitul din subvenţii”, a mai declarat Frânc.

Până acum exista în mod evident un trend ascendent al preţurilor în perioada de iarna, când oferta de lapte românesc este mai redusă decât în perioada verii. Numai că, procesatorii preferau să cumpere din import.

Criza din UE ar putea ajuta România

De altfel, fermierul mizează pe vremuri mai bune şi din perspectiva ajutoarelor finciare ce vor veni de la UE, atât sub forma subvenţiilor pe cap de animal cât şi sub forma ajutoarelor de minimis. De asemenea, fermierul spune că România ar trebui să profite de politicile de reducere voluntară a producţiilor pe care le vor adopta alte state UE pentru a câştiga cotă de piaţă. „Noi avem o cotă de piaţă foarte mică în UE şi  nici nu am reuşit vreodată să atingem  cota alocată nouă, pe vremea când acest sistem exista (2007-aprilie 2015 n.red). De aceea, nu este viabil pentru noi să optăm pentru o reducere voluntară a producţiilor. Vor face reduceri voluntare acele state care au produs peste cotă. Spre exemplu, Finlanda a realizat cu peste 16% mai mult lapte decât cota pe care o aveau alocată în trecut”, a explicat preşedintele FCBR.

În luna iulie, Comisarul European pentru Agricultură, Phil Hogan, a anunţat că UE va finanţa reducerea producțiilor de lapte cu 150 de milioane de euro pe an, dintr-un total de 500 de milioane de euro. Restul va ajunge  în mod direct în statelor membre – România beneficiind  de un ajutor de 10,8 milioane de euro.

Cred că industria se ca revitaliza. Fermierii vor să se dezvolte, să îşi cumpere mai multe animale”, concluzionează oficialul FCRB care atrage însă atenţia asupra numărului tot mai mic de vite. 

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, fermierii deţin cu 30% mai puţine animale faţă de acum zece ani. Astfel, efectivele de bovine au scăzut din anul 2006 până în anul 2011, cu 32,2%. Din anul 2011, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel aproximativ constant, astfel că în 2015 existau 1,3 milioane de capete.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Arabia Saudită va investi peste un miliard de dolari în iniţiative de mediu
Arabia Saudită va investi peste un miliard de dolari în iniţiative de mediu
Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de ţiţei, a anunţat luni că doreşte să investească peste un miliard ...
Profitul TeraPlast s-a majorat cu 41% față de primele 9 luni din 2020
Profitul TeraPlast s-a majorat cu 41% față de primele 9 luni din 2020
Grupul TeraPlast a înregistrat un profit net de 43,3 milioane de lei în primele 9 luni ale anului, în creştere cu 41% ...
Curtea Supremă din Croația confirmă condamnarea directorului general al grupului ungar MOL
Curtea Supremă din Croația confirmă condamnarea directorului general al grupului ungar MOL
Curtea Supremă de Justiţie din Croaţia a confirmat astăzi o decizie anterioară a unui tribunal, care în primă instanţă ...