Primar german: Avem nevoie de ajutor federal şi de la UE după ridicarea restricţiilor pentru români

Peter Kurz, primarului oraşului Mannheim, din sud-vestul Germaniei, a precizat pentru MEDIAFAX că municipalitatea are nevoie de fonduri suplimentare de la Guvernul german şi de ajutor de la UE pentru a face faţă ridicării restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, de la 1 ianuarie 2014.
Economica.net - joi, 28 nov. 2013, 11:40
Primar german: Avem nevoie de ajutor federal şi de la UE după ridicarea restricţiilor pentru români

Primarul Peter Kurz a declarat că, în 2013, Mannheim (landul Baden-Württemberg), a alocat peste patru milioane de euro pentru integrarea şi pentru sprijinirea imigranţilor din Români şi Bulgaria, dar va avea nevoie de mai mulţi bani anul viitor.

„Estimăm că, după ridicarea restricţiilor în 2014, în jur de 2.000 de familii vor aplica pentru ajutor de şomaj, astfel că vor apărea costuri suplimentare, între 8 şi 12 milioane de euro”, a spus Kurz.

„De aceea, cerem ca programul federal «Soziale Stadt» să fie reluat şi extins pentru a consolida cartierele şi pentru a ajuta imigranţii. De asemenea, municipalităţile au nevoie de mai mult sprijin financiar, în special prin creşterea resurselor pentru integrare”, a declarat primarul din Mannheim, precizând că fondurile sunt necesare pentru „cursuri obligatorii de integrare, pentru obţinerea de calificări profesionale şi pentru ocuparea forţei de muncă”.

Acesta consideră că deschiderea completă a pieţei muncii va pune „o presiune masivă pe fondurile destinate integrării” şi, totodată, s-ar putea să fie nevoie şi de „fonduri suplimentare pentru serviciile sociale SGB-II (ajutoare financiare pentru persoane fără venituri)”. „Din acest motiv, municipalităţile din Germania au nevoie de sprijin federal. Apelăm de asemenea şi la UE să ne sprijine în această chestiune şi să ajute ţările de origine în vederea îmbunătăţirii condiţiilor locale”, a mai spus Peter Kurz.

Până la 30 septembrie, în Mannheim erau raportate, în total, 6.492 de persoane din România şi Bulgaria. Dintre aceştia, 2.681 provin din România şi 3.821 din Bulgaria. Potrivit primarului, nu se ştie câţi dintre imigranţii din România sunt romi, deoarece „etnia nu face obiectul statisticilor”, în schimb cei veniţi din Bulgaria sunt „în special etnici turci”.

Referitor la structura imigranţilor, Peter Kurz a declarat că nu se poate vorbi de un grup omogen, doar „problema limbii fiind comună tututor”. „Vin atât persoane care sunt calificate pentru a face faţă pe piaţa muncii de aici, dar şi oameni care nu dispun nici de o educaţie potrivită, nici de o calificare profesională”, a subliniat primarul.

„Trebuie aplicate strategii de integrare foarte diferite. Integrarea pe piaţa muncii este, cu siguranţă, cea mai mare problemă, deoarece piaţa locurilor de muncă pentru muncitorii necalificaţi este foarte limitată şi există deja o lipsă a ofertelor pentru şomerii pe termen lung de aici. În plus, asigurarea unei locuinţe pentru aceste persoane este dificilă, întrucât nu poate fi pus la dispoziţie un număr atât de mare de locuinţe la preţuri accesibile”, a explicat edilul din Mannheim.

El a atras atenţia că mulţi imigranţi apelează la ajutorul „unor persoane neserioase, care cer bani în schimbul unor servicii care, de fapt, sunt gratuite”. În acest context, primăria a decis să ofere servicii de consiliere în limba maternă. „Dorim să le oferim o perspectivă oamenilor care vin aici”, a mai spus oficialul.

Acesta a precizat că, la începutul lunii, preşedintele german, Joachim Gauck, a făcut o vizită la Mannheim pentru a se interesa de soarta imigranţilor români şi bulgari din acest oraş.

Gauck „a subliniat în declaraţiile sale publice, că Mannheim, cu politica sa, se află pe un drum bun, întrucât nu numai că înţelege problemele, ci, împreună cu mulţi actori, se implică activ în găsirea unor soluţii. În această privinţă, ne-a încurajat să ne continuăm drumul”, a declarat primarul.

Peter Kurz şi alţi 14 primari din Germania au trimis, recent, o scrisoare liderilor Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi Partidului Social-Democrat (SPD) prin care cer fonduri suplimentare pentru imigranţii din România şi Bulgaria, după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, de la 1 ianuarie 2014.

Aceştia cer liderilor de la Berlin să ţină cont de „situaţia financiară dificilă” a mai multor municipalităţi şi să le suplimenteze fondurile de la bugetul federal.

Te-ar mai putea interesa și
Raed Arafat a cerut verificări în spitale, dacă sunt pregătite pentru o pană de curent
Raed Arafat a cerut verificări în spitale, dacă sunt pregătite pentru o pană de curent
Şeful Departamentuui pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a explicat că românii trebuie să fie pregătiţi de o pană de curent majoră, mai ales că urmează să se instaleze iarna,......
Cheltuielile cu cercetarea au fost în 2021 de sub 0,5% din PIB în 2021 – INS
Cheltuielile cu cercetarea au fost în 2021 de sub 0,5% din PIB în 2021 – INS
Cheltuielile totale efectuate, în anul 2021, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 5,616 miliarde lei, ...
România va participa la reconstrucția Ucrainei prin proiecte europene, dar și naționale – ambasador
România va participa la reconstrucția Ucrainei prin proiecte europene, dar și naționale – ambasador
România se va implica în procesul de reconstrucţie a Ucrainei prin proiecte dirijate de Comisia Europeană, ca parte comună ...
Romsilva a vândut 1,63 mil. mc lemn de foc pentru populație în primele zece luni, cu 26% mai mult
Romsilva a vândut 1,63 mil. mc lemn de foc pentru populație în primele zece luni, cu 26% mai mult
Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva a vândut, în primele 10 luni ale acestui an, 1,63 milioane de metri cubi ...