Primăria Bucureşti ar putea renunţa la construirea unui CET în Colentina, din cauză că nu găseşte teren. Vrea să reactiveze în schimb CET Titan

Primăria Bucureşti ar putea renunţa la planul de construire a unei centrale electrice de termoficare (CET) în cartierul Colentina, din cauză că nu găseşte teren. În schimb, pentru acoperirea zonelor deficitare din punct de vedere al parametrilor agentului termic furnizat populaţiei, municipalitatea negociază preluarea CET Titan de la Ministerul Energiei pentru a-l repune în funcţiune, a spus pentru ECONOMICA.NET Sorin Chiriţă, city managerul Capitalei.
Anemona Andone - Dum, 01 iul. 2018, 20:39
Primăria Bucureşti ar putea renunţa la construirea unui CET în Colentina, din cauză că nu găseşte teren. Vrea să reactiveze în schimb CET Titan

„La CET Colentina nu au fost identificate deocamdată terenuri, pentru că a fost o procedură deschisă şi nu s-au depus oferte. Nu e musai Colentina, era doar o propunere. În schimb, suntem în demersuri cu Ministerul Energiei pentru a repune în funcţiune CET-ul Titan”, a explicat Sorin Chiriţă.

Acesta a detaliat şi stadiul în care se află proiectul privind modernizarea CET-ului de la Casa Presei.

„La CET-ul de la Casa Presei avem Studiul de Fezabilitate. După ce va trece la Compania Municipală Energetică, acesta va intra în modernizare şi transformare în cogenerare. Indicatorii tehnico-economici sunt aprobaţi, bugetul există la Compania Energetică„, a mai spus Chiriţă.

Anul trecut, consilierii generali ai Capitalei au aprobat strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din municipiul Bucureşti, documentul fiind realizat de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice.

În urma unei analize multicriteriale, a fost propus scenariul I, cu recomandări de perspectivă: menţinerea numărului surselor de căldură existente, cu reabilitarea/modernizarea acestora, construirea unei centrale de incinerare a deşeurilor (WtE Pallady) şi construirea a două surse noi de energie (CET Colentina şi CET Aviaţiei) în zonele deficitare din punct de vedere al parametrilor agentului termic furnizat populaţiei.

La nivelul surselor de energie termică, se are în vedere: racordarea CET Sud, CET Vest şi CET Progresu la sistemul de transport gaze naturale; renunţarea eşalonată la echipamentele cu durată de viaţă depăşită din cadrul surselor actuale de energie termică ale ELCEN şi realizarea unor unităţi noi de cogenerare care să răspundă criteriilor de cogenerare de înaltă eficienţă; reactivarea CET Titan într-o configuraţie corespunzătoare situaţiei actuale privind consumul de energie termică din zona sa de acţiune; modernizarea centralei termice Casa Presei prin echiparea cu unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă; realizarea unor surse noi de cogenerare de zonă dimensionate corespunzător, care să alimenteze zonele de consum situate la distanţe mari faţă de sursele ELCEN existente; realizarea investiţiei de valorificare energetică a deşeurilor menajere din Bucureşti, care face obiectul unui proiect prioritar inclus în POIM 2013-2020.

Se propune realizarea unor surse de cogenerare de înaltă eficienţă în zona Colentina şi în zona Aviaţiei, care să preia consumul acestor zone. În acest fel se va evita transportul agentului termic dinspre sursele existente către aceste zone pe distanţe mari şi cu coturi relativ ridicate.

Programul prioritar de investiţii este următorul: reabilitarea a 250 km de traseu de reţea de transport energie termică în perioada 2018-2022; reabilitarea finală a reţelei de transport energie termică în perioada 2023-2024; modernizarea centralei termice Casa Presei prin transformarea în centrală de cogenerare de înaltă eficienţă în perioada 2018-2020; modernizarea surselor ELCEN CET Grozăveşti şi CET Bucureşti Sud în perioada 2018-2020; realizarea dispecerului de termoficare şi a racordării unor centrale ale ELCEN la reţeaua de transport gaze naturale în perioada 2019-2021; modernizarea surselor ELCEN CET Bucureşti şi CET Progresu în perioada 2021-2023.

Te-ar mai putea interesa și
Deficitul balanţei comerciale a crescut cu 14,6%, în primele opt luni ale anului
Deficitul balanţei comerciale a crescut cu 14,6%, în primele opt luni ale anului
Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) înregistrat de România în primele opt luni ale anului în curs s-a majorat cu 14,6%, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, până la valoarea de 20,919......
PIB a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea din 2024 – date INS
PIB a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea din 2024 – date INS
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II din 2024 a fost de 442,094 miliarde lei preţuri ...
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru – vizat de DNA într-un dosar de luare mită
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru – vizat de DNA într-un dosar de luare mită
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru este vizat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar ...
Germania – Guvernul se aşteaptă la al doilea declin anual consecutiv al economiei
Germania – Guvernul se aşteaptă la al doilea declin anual consecutiv al economiei
Germania, cea mai mare economie europeană, este pe cale de a se contracta pentru al doilea an consecutiv, a anunţat miercuri ...