Primăria Capitalei are 55 de consilieri, de două ori mai mulţi decât Londra – consiliul pentru IMM-uri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Primăria Bucureştiului are 860 de funcţionari publici şi zece consilieri personali ai primarului, faţă de 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul Primăriei Berlinului. Comparativ, Capitala României are 1,88 milioane de locuitori, faţă de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului.

„Primăria Bucureşti are 55 de consilieri locali, (…) mai mulţi decât Londra. Autoritatea Londrei este reprezentată de primarul Londrei şi de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai puţin decât numărul de consilieri ai Primăriei Bucureşti, la o populaţie de 7,4 milioane de locuitori şi un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire”, arată un comunicat emis miercuri de CNIPMMR.

De asemenea, numărul de consilieri din Primăria Capitalei este cât în primăria din Madrid, care are o populaţie de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei şi care administrează un buget de cinci ori mai mare.

Numărul de consilieri din primărie îl depăşeşte şi pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale, deci cu 22 mai puţini decât în Bucureşti.

Conducerea CNIPMMR arată că este necesară şi o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătăţirea soluţiilor de e-guvernare, digitalizarea administraţiei publice, „cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.873)”.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine astfel necesitatea creşterii calităţii serviciilor publice, dar şi testarea periodică şi perfecţionarea periodică a bugetarilor.

Oficialii CNIPMMR spun totodată că este nevoie de o evaluare şi monitorizare permanentă a activităţii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.

Referitor la viitoarea lege a salarizării unice, CNIPMMR susţine necesitatea fundamentării ample a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe următorii cinci ani, a modificărilor cheltuielilor şi veniturilor bugetare.

Consiliul vorbeşte totodată şi de respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei şi a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB.

În plus, susţin reprezentanţii CNIPMMR, este necesară corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, „pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.)”.

Consiliul cere şi deblocarea fondurilor europene şi a investiţiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creşterii veniturilor bugetare care să susţină creşterile salariale.