Primăria Capitalei se pregăteşte de cutremur. Vezi care sunt planurile primarului Oprescu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aproximativ 310 clădiri cu risc seismic ridicat sunt în acest moment în Bucureşti, potrivit primarului general Sorin Oprescu. Primăria a angajaţi experţi care să analizeze clădirile şi să le identifice pe cele aflate în mare pericol în caz de cutremur. Arhitecţii spun că demolarea şi construirea unor clădiri noi ar costa mai puţin decât reabilitarea celor vechi.

Autorităţie au expertizat peste 1.200 de clădiri şi au reabilitat seismic doar 20. zonele cele mai vulnerabile sunt Unirii, Romană, Tineretului, Fundeni, Tei Toboc.

„Eu am tras semnalul de alarmă încă din 2008, când am preluat mandatul. 28 de clădiri sunt consolidate, alte 30 sunt în lucru şi am terminat pentru alte 40 proiectele de consolidare. Ăştia au fost banii pe care i-am avut la dispoziţie din partea Ministerului Dezvoltării, nu pentru mai mult de 10 clădiri pe an. Făcând o socoteală am ajuns la concluzia că e vorba de vreo 4.800-5.000 de oameni”, a spus Oprescu, la România TV.

Sorin Oprescu este dezamăgit că nu a beneficiat de sprijin din partea guvernului: „Am încercat, pe un plan destul de bine pus la punct, să propun guvernului să mut, printr-o lege specială, aceşti cetăţeni în locuinţele care oricum stau goale în Bucureşti. Din păcate nu a fost de acord guvernul şi ne-am afundat din ce în ce mai tare”.

În cazul producerii unui seism de intensitate mare, Primăria a pregătit deja locuri de campare în sălile de sport din Bucureşti: „Am început să cumărăm pliante, pături truse de supravieţuire pe care să le dăm la fiecare bloc cu bulină roşie”. Capacitatea de campare în caz de urgenţă este de 2.000-2.200 de persoane.

„Legea este destul de greoaie. Dacă o singură persoană, o singură familie, un singur apartament, nu este de acord să se facă consolidarea, nu se face. Eu nu pot să intru cu forţa. Şi sunt cu zecile asemenea persoane”, a mai spus primarul general.

„Am antamat să cumpărăm un spital mobil şi anul ăsta sper să avem bani. Se duce la 3-4 milioane, poate să fie şi mai scump, dar nu ne trebuie. Avem deja unul, dar în caz de forţă majoră nu e suficient. Spitalele aflate în subordine au un plan special pentru dezastre şi ele sunt bine utilate,a u platou tehnic şi în acelaşi timp şi independenţa energetică şi a apei”