Primăria Capitalei vrea să realizeze o centură verde a municipiului Bucureşti

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, în baza unui proiect de hotărâre adoptat în şedinţa CGMB, în unanimitate, a fost aprobată realizarea unei documentaţii tehnice în vederea evidenţierii datelor preliminare necesare implementării obiectivului, prin Direcţia de Mediu.

Suma aferentă realizării documentaţiei tehnice va fi suportată din bugetul local al Municipiului Bucureşti pe anul 2017, ce va fi modificat corespunzător.

În debutul dezbaterilor, primarul general Gabriela Firea a declarat că a discutat deja cu autorităţile locale din Ilfov, care vor susţine acest proiect.

‘Nu vom mai avea de această dată niciun obstacol, nicio amânare a proiectului. De asemenea, am discutat, şi formal, şi informal, cu reprezentanţii Ministerului Apelor, Pădurilor, care de asemenea ne acordă tot sprijinul şi în perioada următoare vom semna şi un parteneriat prin care să punem bazele acestui tip de colaborare funcţională, nu doar scriptic, ci şi în realitate’, a spus ea.

În expunerea de motive, semnată de Gabriela Firea, se arată că realizarea centurii verzi ar avea rol în combaterea efectelor schimbărilor climatice, reducerea poluării aerului şi mărirea suprafeţelor de spaţiu verde. De asemenea, va reprezenta o oportunitate de stimulare a dezvoltării ariei metropolitane a Capitalei prin amenajarea unor poli de interes turistic şi de agrement.

‘Extinderea suprafeţelor împădurite în zonele din jurul Capitalei pentru îmbunătăţirea climatului urban a fost prevăzută ca măsură în documentele strategice de urbanism atât pentru Municipiul Bucureşti (Planul Urbanistic General), cât şi pentru zona metropolitană cuprinsă în Centura Verde Galbenă a Capitalei, prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – zona aglomeraţiei urbane şi zona metropolitană a municipiului Bucureşti. Datorită deficitului de păduri-parc în jurul Capitalei, trebuie acordată o atenţie deosebită creşterii suprafeţelor împădurite în vederea restabilirii normei de 30 ha de păduri-parc/1.000 locuitori’, se arată în documentul respectiv.

Firea menţionează că iniţierea acestui proiect complex presupune elaborarea studiilor pentru identificarea terenurilor pretabile la împădurire, a condiţiilor pedologice şi hidrogeologice, a speciilor adecvate de arbori, precum şi stabilirea statutului juridic al terenurilor propuse. Conform aceleiaşi surse, implementarea proiectului necesită încheierea unor acorduri cu autorităţile din judeţul Ilfov, pentru a introduce programe de împădurire a unor suprafeţe de la limita oraşului şi identificarea surselor de finanţare.

În raportul de specialitate se arată că Studiul de calitate a aerului care a stat la baza elaborării actualelor hărţi de poluare ale municipiului Bucureşti a pus în evidenţă un nivel al poluării aerului determinat atât de sursele urbane, cât şi de o poluare de fond regional semnificativă, indusă atât de sursele din afara oraşului (agricultură şi încălzire rezidenţială), cât şi de toate sursele importante de poluare de pe teritoriul României.

De asemenea, conform aceleiaşi surse, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov a pus în evidenţă că în acest judeţ suprafaţa medie de păduri şi alte terenuri forestiere este de 0,084 ha/locuitor, fiind mult inferioară mediei pe ţară (0,294 ha).