Primăria Sectorului 4, obligată să autorizeze ansamblul rezidenţial din Parcul Tineretului

Primăria Sectorului 4 a fost obligată, printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, să elibereze autorizaţia de construire pentru un ansamblu rezidenţial pe un teren de două hectare din Parcul Tineretului, proprietatea Mărioarei Micşunescu, pe care sunt plantaţi peste 500 de copaci.
Economica.net - joi, 18 oct. 2012, 15:46
Primăria Sectorului 4, obligată să autorizeze ansamblul rezidenţial din Parcul Tineretului

Proprietara terenului din strada Pridvorului nr. 28, aflat pe una dintre laturile Parcului Tineretului, a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă care obligă Primăria Sectorului 4 să avizeze autorizaţia de construire a unui ansamblu de locuinţe pe acest teren de două hectare din parc.

Potrivit Primăriei Sectorului 4, proprietarul terenului de două hectare din Parcul Tineretului a atenţionat instituţia că va formula plângere penală pentru abuz în serviciu, în cazul în care nu va fi pusă în aplicare decizia instanţei.

Mărioara Micşunescu a solicitat, în 21 ianuarie 2011, autorizaţie de construire pentru un ansamblu rezidenţial cu regim de înălţime de două etaje şi mansardă pe terenul de două hectare pe care îl deţine în Parcul Tineretului.

Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire îndeplinea toate cerinţele legale şi urbanistice, iar termenul legal pentru emiterea autorizaţiei era de 30 de zile, însă proprietara nu a primit niciun răspuns. În aceste condiţii, Mărioara Micşunescu i-a chemat în judecată pe primar şi Primăria Sectorului 4, solicitând obligarea acestora să emită autorizaţia de construire, precum şi 300.000 de lei cu titlu de daune materiale şi cheltuielile de judecată.

Primăria Sectorului 4 a arătat că reclamanta a solicitat eliberarea autorizaţiei de construire pentru ansamblul rezidenţial conform Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) strada Pridvorului nr. 28, atacat în instanţă de mai multe persoane fizice şi asociaţii de proprietari, astfel că refuzul de emitere a autorizaţiei nu era nejustificat.

Tribunalul Bucureşti a constatat însă că exista un refuz nejustificat de eliberare a autorizaţiei de construire, deoarece Planul Urbanistic de Detaliu, aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local al Sectorului 4 în 2009, rămâne valabil atâta timp cât nu există o hotărâre judecătorească de anulare a acestuia.

Prin sentinţa civilă din 6 septembrie 2011, Tribunalul Bucureşti a obligat Primăria Sectorului 4 şi pe primar să emită autorizaţia de construire, respingând însă ca neîntemeiată solicitarea privind plata daunelor.

Împotriva acestei sentinţe, primarul Cristian Popescu Piedone şi Primăria Sectorului 4 au formulat recurs, care a fost însă respins ca nefondat de Curtea de Apel Bucureşti pe 14 septembrie 2012.

În baza deciziei definitive a instanţei, pe 26 septembrie, Mărioara Micşunescu l-a notificat pe primarul Sectorului 4 ca, în termen de 30 de zile, să pună în aplicare decizia, în caz contrar urmând să formuleze o plângere penală.

Micşunescu arăta, într-o scrisoare trimisă în iunie 2009 Primăriei Sectorului 4, că va păstra o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi ca spaţiu verde, urmând să construiască, în conformitate cu parametri urbanistici aprobaţi, pe 45 la sută din restul spaţiului rămas, respectiv de 15.107 metri pătraţi, adică pe o suprafaţă de 6.800 de metri pătraţi.

Situaţia a survenit în urma unei hotărâri adoptate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), care decidea extinderea perimetrului Parcului Tineretului peste terenuri aflate în proprietate privată la acea dată.

Mărioara Micşunescu era proprietara unui teren de 20.107 metri pătraţi în Parcul Tineretului. Aceasta dobândise terenul de două hectare după ce a încheiat, între 2003 şi 2005, mai multe contracte de cumpărare a drepturilor litigioase cu persoane care au dobândit aceste terenuri în baza Legii 18 din 1991.

Pentru că nu putea construi pe acest teren din Parcul Tineretului, ea a deschis o acţiune în instanţă în care cerea CGMB să facă un schimb între acest teren şi un altul cu suprafaţă similară, tot în parc, în „zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate”.

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, pe 11 iunie 2007, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, să oblige Consiliul General al Municipiului Bucureşti să emită o hotărâre prin care să fie aprobat un schimb între terenul aflat în proprietatea Marioarei Micşunescu şi un teren cu aceeaşi suprafaţă situat în „zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate”, aflat în domeniul privat al municipiului Bucureşti, în Parcul Tineretului, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin Hotărârea CGMB 232/2005.

Însă, timp de aproape un an, Micşunescu nu a intrat în posesia acestui teren. Pe 16 mai 2008, Mărioara Micşunescu a dat în judecată 19 consilieri municipali care au lipsit de la votarea proiectului privind schimbul de terenuri, la o şedinţă a CGMB din aprilie, cerând instanţei ca aceştia să plătească despăgubiri de un milion de lei şi penalităţi de 20 la sută din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la aprobarea proiectului.

Pe 29 mai 2008, consilierii municipali au aprobat proiectul, astfel că Mărioara Micşunescu a devenit proprietara unui alt teren, situat tot într-o zonă verde, ce permitea însă un regim de construire de locuinţe tip P+2, conform PUZ-ului aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în anul 2005.

Contactaţi, joi, de agenţia MEDIAFAX, reprezentanţii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Bucureşti, care au dat avizul de mediu pentru PUD str. Pridvorului nr. 28, au precizat că amplasamentul respectiv este un teren intravilan situat în subzona L 1.a a locuinţelor individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie, conform PUZ Parcul Tineretului aprobat prin Hotărârea CGMB 232/2005.

Această clasare a fost automat preluată şi în certificatele de urbanism emise de Consiliul Local al Sectorului 4 în 2008, în vederea aprobării PUD-ului, şi respectiv în 2010, prin care se solicită construcţia ansamblului rezidenţial S + P + 2E + M.

Astfel, cum nici în documentaţia de urbanism terenul nu era clasat ca spaţiu verde şi în niciunul din certificatele de urbanism nu a fost specificată existenţa vreunui spaţiu verde amenajat, ARPM a autorizat construcţia ca pe oricare alta dintr-o zonă de locuit, prevăzându-se realizarea de spaţiu verde pe 32% din teren, similar cu toate cazurile de construcţii rezidenţiale.

Te-ar mai putea interesa și
Macron va căuta la Washington ajutor pentru Europa în fața concurenței chineze
Macron va căuta la Washington ajutor pentru Europa în fața concurenței chineze
Preşedintele francez Emmanuel Macron va fi primit săptămâna viitoare de omologul său american Joe Biden în cursul unei rare vizite de stat care urmăreşte să sublinieze prietenia......
Peste jumătate din mașinile second-hand aduse în România au fost avariate înainte
Peste jumătate din mașinile second-hand aduse în România au fost avariate înainte
Una din cinci maşini rulate din România au kilometrajul modificat, iar mai bine de jumătate dintre acestea au fost avariate, ...
Țigările se vor scumpi dramatic și în România. UE vrea să dubleze accizele, nu scapă nici tutunul încălzit
Țigările se vor scumpi dramatic și în România. UE vrea să dubleze accizele, nu scapă nici tutunul încălzit
UE urmează să propună o taxă de vaping la nivelul întregului bloc comunitar, ca parte a unei schimbări a impozitării ...
Transport gratuit pentru elevii care studiază în alte localităţi – inițiativă legislativă USR
Transport gratuit pentru elevii care studiază în alte localităţi – inițiativă legislativă USR
Parlamentarii USR anunţă că au depus o iniţiativă legislativă care simplifică şi descentralizează procedurile de ...