Primarii condamnaţi după preluarea mandatului, obligaţi să plătească alegerile anticipate

”În situaţia în care candidatul la funcţia publică de primar face obiectul unor proceduri judiciare penale ori se găseşte în stare de incompatibilitate sau conflict de interese constatat de ANI, acesta va indica în declaraţia pe propria răspundere infracţiunile pentru care este urmărit penal şi stadiul urmăririi penale/judecăţii şi/sau obiectul constatărilor ANI, precum şi ca angajamentul ca, în ipoteza în care finalizarea procedurii judiciare ar genera vacantarea funcţiei de primar, obţinută în urma alegerilor, se obligă să suporte -singur, în situaţia unei candidaturi independente sau în solidar cu partidul/alianţa politică sau electorală care îl propune, în situaţia în care este propus de un partid sau alianţă politică/electorală, toate costurile generate de organizarea alegerilor anticipate”, se arată în proiectul de lege depus la Senat de mai muţi deputaţi independenţi.

Partidul sau alianţa politică/electorală care au propus candidatul vor avea obligaţia, sub sancţiunea respingerii înregistrării candidaturii, să prezinte o declaraţie semnată de liderul partidului sau persoanele împuternicite sa reprezinte alianţa, prin care să confirme că au cunoştiinţă de de situaţia juridică a candidatului şi se obligă ca să suporte cu candidatul propus toate costurile generate de alegerile anticipate, dacă acesta va fi condamnat, potrivit proiectului de lege.

Achitarea costurilor generate de organizarea alegerilor anticipate ar urma să fie făcută printr-un ordin emis de prefect, în baza calculului întocmit de unitatea administrativ-teritorială în care a activat primarul al cărui mandat, ordinul prefectului constituind titlu executoriu.

Potrivit iniţiativei, propunerile de candidaţi vor trebui să conţină şi declaraţii pe propria răspundere cu privire la existenţa/inexistenţa unei urmăriri penale împotriva candidatului sau situaţii de incompatibilitate ori conflict de interese constatate de ANI, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de copiile actelor de identitate ale candidaţilor.

„Recentele alegeri locale din 5 iunie 2016 au reliefat – şi nu pentru prima dată, o situaţie în care mai mulţi candidaţi aflaţi în cursul unor proceduri judiciare penale – urmăriţi penal sau chiar trimişi în judecată, unii dinter aceştia chiar aflaţi în arest preventiv, au candidat la funcţa punlică de primar sau consilier, parte dintre aceştia fiind chiar aleşi”, susţine deputatul Daniel Fenechiu în expunerea de motive.

Fenechiu afirmă că asumarea unei candidaturi de către o persoană aflată în cursul unei proceduri judiciare penale trebuie să angreneze răspunderea candidatului şi a partidului/alianţei care îl susţine.

”Nu este firesc să cheltuim banul public pentru a organiza alegeri generate de vacantarea funcţiei de primar generate de condamnarea acestuia prin hotărâre judecătorească definitivă privativă de libertate, incompatibilitate sau pierderea drepturilor electorale stabilită prin sentinţă penală definitivă. Responsabilizarea candidaţilor şi a partidelor/alianţelor care îi susţin este o prioritate pentru evoluţia democraţiei, iar respectul pentru banul public impune ca acesta să fie recuperat, ori de cţte ori cheltuirea ese generată de culpa cuiva”, mai arată deputatul.

Proiectul de lege a fost inţiat de deputaţii independeţi Viorel-Ionel Blăjuţ, Mihai Deaconu, Daniel Fenechiu şi Răzvan-Ionuţ Tănase.