Primul plan de negocieri al UE pentru Brexit

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, urmează să prezinte în capitala Maltei, la Valetta, un proiect de ‘orientări ale negocierilor’, pe care liderii celor 27 de state membre UE le vor adopta la summitul din 29 aprilie la Bruxelles.

Textul va stabili priorităţile lor politice, precum şi viziunea lor privind ritmul negocierilor, care apare ca unul dintre primele subiecte ale tensiunilor după ce premierul britanic Theresa May a declanşat miercuri procedura de ieşire din UE.

Theresa May vrea ca procesul să se desfăşoare mai repede şi să poată negocia în paralel acordul care va reglementa modalităţile de ieşire din UE şi cel care va defini viitoarea sa relaţie cu aceasta, în special, în plan comercial.

Dar ‘orientările’ lui Donald Tusk ar urma să excludă orice acord cu privire la ‘viitoarea relaţie’ înainte ca separarea să fie efectivă, lăsând totuşi deschisă uşa discuţiilor preliminare înainte de plecarea Regatului Unit, prevăzută pentru martie 2019.

Încă din primele ore care au urmat notificării formale a Brexitului miercuri, un alt măr al discordiei a apărut deja privind viitoarea cooperare a Londrei în materie de securitate cu UE.

Guvernul britanic a trebuit astfel joi să încerce să aplaneze o polemică după ce Theresa May a părut să pună această cooperare în balanţa negocierilor, pentru a obţine condiţii de retragere avantajoase.

‘Securitatea tuturor cetăţenilor este un subiect mult prea grav’ pentru a constitui obiectul unei târguieli, a reacţionat eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, referent al Parlamentului European pentru negocierile privind Brexit.

Ministrul britanic responsabil de Brexit, David Davis, l-a asigurat că ‘aceasta nu este o ameninţare’, ci un ‘argument pentru a obţine un acord’ cu Bruxellesul.

Cele trei principale priorităţi ale UE pentru negocierile viitoare sunt deja cunoscute. Ele vor să se clarifice soarta a peste 3 milioane de cetăţeni europeni aflaţi în Regatul Unit şi a peste 1 milion de britanici care locuiesc într-un alt stat membru al UE, şi să înlăture incertitudinile care persistă asupra frontierei între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord, provincie britanică.

Cele 27 de state membre vor cere de altfel ‘să se regleze conturile’ angajamentelor bugetare ale Regatului Unit faţă de UE. Comisia a evaluat factura între 55 şi 60 de miliarde de euro, potrivit unui înalt responsabil european.

Dar Londra ‘nu recunoaşte sumele, uneori foarte importante, care au circulat la Bruxelles’, a avertizat joi ministrul britanic al finanţelor, Philip Hammond.

Nu va exista ‘niciun rabat britanic’, a avertizat, la rândul său, de la Berlin, şeful diplomaţiei germane Sigmar Gabriel, făcând aluzie la contribuţia redusă la bugetul european, smulsă de Margaret Thatcher în 1984.

Berlinul, ca şi Parisul, a avertizat de asemenea că viitoarea relaţie a UE cu Londra nu va putea fi abordată decât cu condiţia ca negocierile pentru ieşire să fie mult mai avansate şi că nu va exista un acord înainte de plecarea efectivă a Regatului Unit.

Parlamentul European, care va trebui să dea aprobarea oricărui acord cu Londra, împărtăşeşte aceeaşi opinie.

‘Eventualele dispoziţii tranzitorii’ sunt avute în vedere pentru perioada de după separare, dar fără a depăşi trei ani, estimează Parlamentul într-un proiect de rezoluţie ce urmează să fie votat în 5 aprilie.

Chiar dacă procedura de separare nu a fost declanşată decât miercuri, primele consecinţe s-au concretizat deja.

În sectorul financiar, celebra casă de asigurări Lloyd’s of London a anunţat joi că îşi va deschide o filială la Bruxelles pentru a nu-şi pierde accesul deplin în UE.

De partea europeană, Luxembourg s-a poziţionat oficial pentru a primi foarte râvnita Autoritate bancară europeană EBA, ce va fi forţată să părăsească Londra odată cu Brexit.

După summitul european al Celor 27, prevăzut să aibă loc în 29 aprilie, va mai trebui ca statele membre să se reunească la sfârşitul lunii mai, la nivel ministerial, pentru a adopta ‘directive’ ale negocierilor, mai detaliate decât ‘orientările’ Consiliului European.

Francezul Michel Barnier, negociatorul şef al UE, va trebui atunci să-şi aibă mandatul confirmat pentru a începe în fine tratativele cu Londra după aproape un an de la referendumul prin care britanicii au ales să părăsească UE.