Primul semn de recesiune pentru România? Scădere a PIB în al treilea trimestru din 2025. Care sunt datele la nouă luni (date oficiale INS)

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,2% faţă de trimestrul II 2025 şi în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul III 2024, scrie Agerpres.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 a fost de 1.412,657 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.

Citeşte şi

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 514,555 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,6% faţă de trimestrul III 2024.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 a fost de 1.336,384 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,8% faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024.

„La creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 faţă de perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2024, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 6,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,5%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%) cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 6,8%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,2%) cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,9%. O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB, acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,9%”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, o contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%) cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 3,7%; industria (-0,1%), cu o pondere de 16,8% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a diminuat cu 0,4%.

De asemenea, INS menţionează că la creşterea PIB nu au contribuit următoarele activităţi economice: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 20,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a crescut cu 0,1%; Intermedierile financiare şi asigurările, cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,6%; tranzacţiile imobiliare, cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, cu o pondere de 13,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu 0,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii cu o pondere de 3,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,8%.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, în perioada 1 ianuarie -30 septembrie 2025 faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, evoluţia s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 0,5% contribuind cu +0,3% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a diminuat cu 1,0% contribuind cu -0,1% la evoluţia PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu 0,9% contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 4,6%, contribuind cu +1,2% la creşterea PIB”, se menţionează în comunicat.

Potrivit INS, un impact negativ la evoluţia PIB a fost înregistrat de exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii mai lente a volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,7% corelată cu o majorare mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+5,1%).

Analiştii avertizează că economia dă semne de oboseală, iar riscul de recesiune este ridicat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cât și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au lăsat de înțeles că probabilitatea unei recesiuni este ridicată, mai ales în contextul în care consumul, un element de bază în fomarea PIB al României, scade agresiv, pe fondul temerilor populației privind măsurile de austeritate.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a admis, încă din vară, că există un risc major ca România să intre în recesiune, însă și în această situație trebuie să fim pregătiți. Declarațiile ministrului vin în continuarea afirmațiilor guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care spunea, în luna august, că inflația se va apropia de 10%, iar creșterea economică este pusă în pericol de scăderea consumului.

„Este un risc real, dar și dacă intrăm în recesiune trebuie să avem soluții pregătite. Dacă ne uităm, la evoluția din ultimii 4 ani, nu era așa de greu să-ți dai seama că te îndrepți către recesiune. Faptul că în ultimii 4 ani am avut creștere economică tot mai mică, analiștii au atras atenția că în această direcție ne ducem. Eu ce vă pot spune este că voi căuta soluții pentru a pune de o parte resurse care să ajute economia într-o astfel de situație, dar este extrem, extrem de greu”, a declarat ministrul de Finanțe.

În ceea ce privește inflația, Nazare afirmă că aceasta va urca pe termen scurt, dar va începe să se tempereze destul de rapid.

„Da, vom avea un impact foarte mare asupra inflației, ca urmare a eliminării plafonării la energie. Aceasta este practic reacția la oprirea subvenției la energie, doar că noi aici avem restanțe foarte mari la companiile de energie. Noi nu ne mai puteam permite să mai prelungim această compensare a facturilor pentru că noi nu am făcut decât să le rostogolim și le-am rostogolit până când efectiv nu mai avem de unde să le plătim. Această creștere a inflației este temporară, revine în graficul normal anul viitor în decembrie, iar aceste măsuri de consolidare fiscală vor avea un impact și asupra inflației”, a spus Alexandru Nazare.

În aceeași ordine de idei, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta ieri că inflația va crește substanțial, iar recesiunea este un secnariu cu șanse mari, având în vedere scăderea consumului. Isărescu arată că, pentru prima dată în ultimii 4-5 ani, am avut un deficit de cerere, cu un impact pozitiv asupra inflației, însă clar negativ în ceea ce privește creșterea economică.

„Am intrat într-o situație de deficit de cerere agregată cu așteptări de creștere a deficitului. Așteptările de creștere a economiei nu sunt deloc pozitive. Principalul factor care duce în jos cereea internă este încetinirea creșterii consumului. Este esențială o creștere a absorției fondurilor europene”, a spus Isărescu. Potrivit guvernatorului, inflația se va îndrepta către un maxim de 9,7%, de două ori mai mare decât la finalul anului trecut, în contextul în care doar șocul creșterii TVA a fost de 1,6 puncte din cele 7,8 puncte cât a fost inflația anualizată în iulie, iar accizele au mai câmtărit 0,4%. Deci creșterea taxelor au adus 2 puncte de inflație în plus.

România nu este în recesiune, dar economia respiră greu şi dă primele semne de oboseală, a declarat în luna noiembrie, Flavius Jakubowicz, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), el menţionând că scăderea de 0,2% din trimestru III 2025 nu reprezintă un pericol imediat, dar este un avertisment pe care nu avem voie să îl ignorăm. Dacă răspunsul politicilor economice va fi unul responsabil, economia poate evita o recesiune în 2026, a spus acesta. Analistul a menţionat că revizuirile INS pentru trimestrul II din 2025 unde creşterea a fost ajustată în jos, de la 1,2% la 1%, arată că economia nu doar încetineşte, ci o face într-un ritm mai abrupt decât se anticipa inţial.