Problema mare prin care trec 500.000 de români. După ce și-au scos cartea de identitate electronică (CEI), ” au dispărut” . Ce trebuie făcut?

Irina M. deține un magazin comercial în București, iar de pe 15 octombrie încearcă să plătească impozitele și facturile de utilități ale companiei. A încercat și la Ghiseul.ro și la MAI, la evidența populației. A venit la bancă să plătească din propriu cont bancar.

Ofițerul bancar i-a explicat că fără un act valabil în România, ea având buletin electronic, noul CEI, fără pașaport sau permis de conducere nu a putut efectua plata, deoarece unitatea bancară nu primise încă noile cititoare pentru CEI. Unele bănci au primit, altele încă mai așteaptă.

Conform declarațiilor Ministerului de Interne apărute în diverse surse mass-media, numărul românilor care și-au ridicat deja nhoile buletine electronice s-ar situa între 450.000 și 500.000 de persoane. De asemenea, MAI a declarat că, în 2025, vor fi emise minimum 3.350.000 de Cărți Electronice de Identitate.

Cine trebuie să dețină un cititor CEI și la ce folosesc

Problema este că noile cărți de identitate nu pot fi citite decât de anumite cititoare autorizate de autorități și achiziționate de instituțiile care lucrează cu noile buletine. Lucru care, până în prezent, s-a realizat încă în mică măsură.

Cititoarele CEI (card reader-ele compatibile cu cipul buletinului) vor fi necesare oriunde se dorește autentificare electronică sigură a persoanei, semnătură digitală calificată sau acces la servicii electronice publice.

Domenii principale unde vor fi necesare cititoarele CEI sunt în primul rând serviciile care țin de administrația publică și serviciile guvernamentale. Astfel, este necesar un cititor pentru accesul la platformele de e-guvernare (ex. PCUe / ghișeul unic, viitorul portal unificat eRomânia).

De asemenea, atentificarea este necesară la servicii MAI, ANAF, CNAS, CNPP, Registrul Auto etc, la semnarea electronică a cererilor sau declarațiilor online, la identificare la ghișee fizice (înlocuiește verificarea manuală a CNP-ului și a pozei).

În sistemul de sănpătate este necesară autentificarea pacientului în sistemul informatic al CNAS, accesul la dosarul electronic de sănătate (DES) și pentru înlocuirea cardului de sănătate clasic (cipul CEI include și certificatul aferent CNAS).

De asemenea, în bănci și servicii financiare este necesară verificarea identității (KYC) fără prezentarea fizică la ghișeu, la semnarea electronică a contractelor sau deschiderea de conturi online., la autentificare securizată în platformele de internet banking.

În sistemul de educație și universități se realizează identificare electronică pentru acces în campus, biblioteci sau examene online, la semnătura electronică pentru cereri, diplome sau adeverințe digitale.

În justiție și la notariat este necesară autentificarea participanților la proceduri online (de ex. portal.just.ro) și la semnarea actelor notariale și juridice în format digital.

În transporturi la autentificarea la DRPCIV pentru permise, înmatriculări, plăți etc și aerificarea de identitate pentru control la frontieră (compatibil cu standardele UE).

Nici mediul privat și companiile nu sunt scutite de necesarul acestor cititoare. Aici ele sunt necesare pentru semnătură digitală calificată a angajaților, pentru accesul securizat la sisteme interne (intranet, control acces) și în proceduri de HR, semnături de documente și contracte.

Tipuri de cititoare compatibile și estimatul de necesar

Există două tipuri de astfel de cititoare:  cititoare NFC (contactless) – pot citi CEI direct prin radiofrecvență (similar cu cardurile bancare contactless) și cititoare smartcard (USB) – pentru conectare la PC/laptop. Citiți și aici

Software-ul aferent (furnizat de MAI / STS) permite citirea certificatului digital și autentificarea.

Nu există o „listă unică oficială MAI/STS cu toate modelele omologate” publicată în mod centralizat; în practică autorităţile (MAI / CNAS) pun la dispoziţie aplicaţii/middleware iar furnizorii locali (revânzători / integratori) listează modele testate care funcționează cu aplicațiile CEI.

Pagina oficială a proiectului CEI / hub MAI menţionează middleware-ul / aplicaţiile (ex. RO CEI Reader, IDPlugManager) şi faptul că ai nevoie de cititor smart-card sau NFC pentru a folosi CEI.

Recomandare practică: pentru instituții, modelele Thales (CT700 / CT40) sau ACR (Advance Card) sunt cele mai folosite (robuste, suport pentru tastatură PIN) — pentru ghișeu e bine să ai fie CT700 (cu PIN pad) fie două cititoare USB standard (unul contact + unul NFC/contactless) în funcție de workflow.

Piața trebuie să achiziționeze circa 40.000 de cititoare compatibile cu CEI

Din datele administrative existente la ora actuală (wikipedia), în România există 103 municipii + 320 orașe + 2.859 comune = 3.282 localități. Un ghișeu / serviciu de evidență a populației (emitere / ridicare documente) va avea în general ≥1 stație pentru eliberare/validare; în localități mai mari există 2–5 stații. Am estimat în medie necesarul la 1,5 cititoare pe localitate pentru serviciile publice (unele au 1, altele 3–4), în concluzie, în jur de 5.000 de cititoare (primării, evidența populației)

Pentru spitale, clinici, cabinete (puncte medicale de interes pentru autentificare la DES / CNAS) — presupunem ~6.000 puncte (medicii de familie + clinici) × 1 cititor = 6.000. Există aproximativ 4.000 sucursale / ghișee entru bănci (estimarea este făcută pe baza datelor oferite de bănci despre dimensiunea rețelei. Deoarece în multe sucursale s-au eliminat operațiunile la ghișeu considerăm că un cititor pentru fiecare unitate este suficient. Practic, mai adunăm 4.000 de cititoare.

Birourile notariale sunt în jur de 3.000 și probabil este suficient un cititor pe unitate. Dacă adunăm toate sectoarele enumerate mai sus, 5.000 (public) + 6.000 (sănătate) + 4.000 (bănci) + 3.000 (notariat), obținem un necesar de 18.000 cititoare.

Dacă luăm în calcul și firmele medii, mari, HR, agentii prestatoare de servicii, ar trebui să adăugăm cel puțin 20.000 cititoare pentru sediile firmelor, hoteluri, aeroporturi, operatori utilități, locuri mari cu verificare identitate frecventă. De asemenea pentru punctele mobile de legitimare, evenimente, poliție rutieră și altfel de controale ar mai fi necesare circa 2.000 de cititoare. În acest context, total estimat necesar este de 18.000 + 22.000 = ~40.000 cititoare.

Cât costă un cititor de buletin electronic

În majoritatea cazurilor, responsabilitatea achiziţiei/instalării cititoarelor revine instituţiilor care au nevoie de ele (primării, clinici, bănci, notariate, firme) — adică achiziţie locală/buget propriu.

Preţurile variază mult în funcţie de tip (contact / contactless NFC / PIN-pad / robustitate / brand).

Cititoare smart-card USB (contact) — modele simple (ex. ACR39U și echivalente) costă între 100 și 350 de lei bucata. Cititoare contact + NFC (pentru lectura CEI contactless) — mid-range costă între 250 și 800 de lei bucata, în timp ce cititoare cu PIN-pad (ghișeu / bancă) — modele robuste, ex. Thales / Gemalto IDBridge CT700 costă între 700 și 1.500 de șlei bucata, conform listărilor de pe Cel.ro sau Smartcard Focus.ro

Există și varianta cititoarelor mobile / pocket / soluții NFC pentru telefoane: folosirea unui smartphone cu NFC + aplicaţie oficială reduce nevoia de hardware în birouri mici; costul pentru instituţie poate fi 0 dacă personalul are telefoane compatibile, sau ~100–300 RON dacă se procură cititoare portabile.

Preţurile de mai sus sunt prețurile de listă din magazine (retail), dar în achiziţii publice/companii apar discounturi semnificative la volume mari şi costuri adiţionale pentru servicii: instalare, integrare middleware.