Procuror: Prejudiciul în dosarul Hexi Pharma se ridică la 102 milioane lei

‘Prejudiciul calculat în acest caz este de 102 milioane lei, care reprezintă contravaloarea achiziţiilor făcute de unităţi sanitare din România de bunuri, de produse biocide neconforme de la Hexi Pharma. Multe spitale s-au constituit părţi civile, unele dintre ele şi-au retras constituirea de parte civilă ca urmare a recuperării sumelor de la Hexi Pharma. (…) Au fost probleme logistice care ţin de gestionarea unei cantităţi mari de informaţii, inclusiv fizic, în număr de file, în număr de volume. Am avut un ajutor din partea unor ofiţeri de clasă de la IGPR. Cred că am reuşit să soluţionăm dosarul într-un termen rezonabil având în vedere cantitatea mare de date’, a afirmat Romulus Varga, prezent marţi la bilanţul Ministerului Public pe anul 2016.

Întrebat de jurnalişti de ce persoanele fizice, respectiv pacienţii, nu se pot constitui părţi civile în acest dosar, procurorul Romulus Varga a spus că ‘pentru a stabili legătura de cauzalitate între o anumită infecţie a unui anumit pacient şi un anumit produs neconform al Hexi Pharma, folosit într-un anumit interval de timp la un spital, e o sarcină imposibilă, având în vedere că răspândirea infecţiilor nosocomiale nu ţine doar de produsele Hexi Pharma, nu ţine doar de dezinfectanţi’. ‘Sunt foarte mulţi factori care au relevanţă în materia asta şi e greu să desprinzi un anumit flacon de produs şi să-l legi de o anumită infecţie a unui anumit pacient de la o anumită dată’, a explicat el.

Potrivit procurorului, specialiştii români au stabilit că produsele Hexi Pharma nu erau conforme sub aspectul concentraţiei.

‘Până la specialiştii din străinătate, am făcut constatări cu specialiştii noştri şi am stabilit că concentraţiile de substanţă activă din reţeta lor nu sunt cele din etichetele produselor şi din documentaţia aferentă produselor, sunt mai mici, asta pe partea de concentraţie de substanţă activă. Ulterior, am mers la Institutul Cantacuzino şi am cerut nişte teste de eficienţă pentru a verifica dacă produsele au eficienţă bactericidă, fungicidă, sporicidă, virucidă. Am putut să facem asemenea teste doar pe anumiţi microbi, pentru că oferta Institutului Cantacuzino acoperă doar anumiţi microbi. Singurul laborator din România care putea să facă testări era Unilab, dar dintr-un motiv ce ţine de o oarecare legătură, care e de notorietate, între Hexi Pharma şi Unilab, am evitat acest lucru, ca urmare am ales un laborator din străinătate’, a mai spus Romulus Varga.

Compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată luni pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care 7 având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei.

Procurorii susţin că produsele livrate de Hexi Pharma către 340 de unităţi sanitare din România au fost necorespunzătoare atât sub aspectul indicaţiei din etichetă referitoare la concentraţia de substanţă activă, cât şi sub cel al eficienţei biocide.

Parchetul General susţine însă că ancheta realizată în dosarul Hexi Pharma nu este menită să demonstreze o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor acestei companii şi apariţia anumitor infecţii în spitale, iar dosarul trimis în instanţă nu deschide calea participării la proces a unor părţi vătămate.

‘Prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor SC Hexi Pharma CO SRL şi apariţia unei anumite infecţii într-un spital. În plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infecţiile asociate asistenţei medicale, sunt responsabile şi de infecţii la pacienţi din afara spitalelor şi pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoşi, la animale de companie şi în mediul înconjurător’, mai spune Parchetul.