Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Mihail Vlasov

Potrivit rechizitoriului întocmit, la data de 13 martie 2014, Vlasov, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ, a pretins de la un martor denunţător 1.000.000 euro, din care a primit 200.000 euro la data de 18 martie 2014, se precizează într-un comunicat de presă al DNA remis miercuri AGERPRES.

În schimbul acestor bani, inculpatul i-a promis denunţătorului că-şi va folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul are calitatea de pârât-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărâre favorabilă denunţătorului, informează un comunicat DNA transmis miercuri AGERPRES.

La data de 2 septembrie 2013, o societate comercială a sesizat Camera de Comerţ şi Industrie a României – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional cu o acţiune arbitrală formulată împotriva denunţătorului şi a unei alte persoane. Obiectul acţiunii era reprezentat de obligarea celor doi pârâţi sus-menţionaţi la plata, în solidar, a sumei de 5.500.000 lei, reprezentând daunele suferite de reclamantă ca urmare a nerespectării, de către aceştia, a contractelor de management comercial şi management financiar. Judecarea acestei acţiuni a fost amânată de mai multe ori, unul dintre termene fiind stabilit pe data de 19 martie 2014”, arată DNA.

Printr-un intermediar, denunţătorul a aflat că Vlasov ar fi interesat de industria de tipar din România şi că acesta din urmă ar dori să-l cunoască. La data de 13 martie 2014, în urma unei programări prealabile, denunţătorul s-a prezentat la biroul lui Mihail Vlasov, situat în sediul Camerei de Comerţ.

‘La începutul discuţiilor, Vlasov l-ar fi întrebat pe denunţător dacă ştie că are un proces în derulare la instituţia al cărei preşedinte este. În urma răspunsului pozitiv al acestuia, inculpatul ar fi scos o hârtiuţă din buzunar şi i-ar fi pus în vedere că va pierde procesul şi că va fi obligat să plătească suma de 4.000.000 euro, indiferent dacă pretenţiile reclamantei sunt fondate sau nu’, arată DNA.

În continuare, la întrebarea inculpatului, dacă ar fi dispus să ‘contribuie’, cumva, la câştigarea procesului, denunţătorul i-ar replicat că singurii lui bani sunt cei 270.000 euro, pe care i-a cerut prin cererea reconvenţională depusă în instanţă.

Întrucât denunţătorul nu-şi manifesta disponibilitatea remiterii sumei de bani, Vlasov i-ar fi spus direct că, pentru câştigarea procesului, ar trebui să-i dea suma de 1.000.000 euro.

‘După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, inculpatul i-ar fi propus denunţătorului următoarea înţelegere: acesta îi promitea suma de 1.000.000 euro, din care, până la termenul din 19 martie 2014, îi va achita 200.000 euro. Între timp, denunţătorul ar fi trebuit să primească de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de 1.000.000 euro’, se arată în comunicatul DNA.

La data de 18 martie 2014, Mihail Vlasov s-ar fi întâlnit cu denunţătorul în incinta unui restaurant din Bucureşti, când i-a cerut din nou 1.000.000 euro. Vlasov i-ar fi precizat, totodată, denunţătorului că suma nu se mai negociază, eventual, doar termenele ce urmau a fi acordate de instanţa de arbitraj.

‘În aceleaşi împrejurări, inculpatul Mihail Vlasov i-ar fi învederat denunţătorului faptul că, iniţial, ar trebui remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanţa de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în acelaşi scop. După remiterea acestei sume de bani, instanţa de arbitraj urma să dispună o soluţie favorabilă denunţătorului’, mai arată DNA.

La aceeaşi dată s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante, asupra lui Vlasov fiind găsită suma de 200.000 euro.

Procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti.