Procurorul general, adjunctul, seful DNA, numiti la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum

Propunerile semnificative anunţate de ministrul Justiţiei – majorarea vechimii pentru promovare: 7 ani vechime efectivă pentru promovarea la tribunal pentru judecători şi 7 ani vechime efectivă pentru procuror şi 8 ani pentru a promova în funcţia de procuror DNA sau DIICOT.

Pentru promovarea la Curtea de Apel, ministrul propune o vechime de 10 ani şi tot 10 ani pentru un procuror pentru a promova la funcţia de procuror de pe lângă Curtea de Apel. Pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea este de 18 ani vechime efectivă şi cel puţin 3 ani de activitate la Curtea de Apel.

Ministrul Justiţiei a mai spus că alte modificări se referă la renuntarea la promovarea magistraţilor pe loc.

„Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi care nu vor să fie detaşaţi. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu drag de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Suut mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal”, a spus Tudorel Toader.

De asemenea, el propune ca funcţiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani, în loc de 3 în prezent.

„Legea prevede că mandatele în curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Dacă legea intră în vigoare în ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se referă la cei care au funcţii astăzi sau mâine”, a explicat el.

Alte propuneri vizează comisiile de concurs – pentru promovarea la ICCJ, din comisiile de concurs vor face parte cadre didactice universitare, profesori.

Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ este prevăzută, de asemenea, în aceste modificări, fiind propusă un al doilea post de vicepreşedinte al instanţei supreme. „ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat şi foarte bogat. Pentru bună funcţionare, se consideră că este necesar un al doilea vicepreşedinte”, a explicat Toader.

Potrivit acestuia, procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar va fi modificaă în sensul că propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci Secţia pentru judecători.

Procedura de numire la Ministerul Public, pentru funcţii de conducere – să decidă Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, este o altă modificare.

Astfel, presedintele ICCJ si vicepreşedintii ICCJ vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM – doar Sectia pentru judecători, ci nu a plenului, cum este în prezent.

Procurorul general, adjunctul acestuia, şeful DNA vor fi numiti de Sectia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, ca până acum.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă la acestă oră proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând că acesta vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre graţiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. El a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci va urma parcursul firesc.ă şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).