Producătorii de carne de vită pierd în jur de 1.000 de lei pe cap de animal, pe an. Numărul animalelor este în scădere

În timp ce românii se hrănesc preponderent cu carne de vită de import pentru că necesarul de consum este asigurat în proporție de numai 30% din producția locală, crescătorii de animale din România nu mai au piață de desfacere la prețuri care să le acopere costurile, pierzând anual în jur de 1.000 de lei pe animal.

Inflația a redus disponibilitatea de bani din gospodării ceea ce înseamnă că producătorii locali trebuie să țină prețurle sub costuri pentru a-și găsi clienți. Pierderile, spune Asociația de profil sunt, în medie, de 1.000 de lei pe an, pe cap de animale, incluzând subvențiile de la stat.

„Costurile de producție au crescut cu peste 30% față de acum trei ani, dar prețurile cu care vindem au rămas la fel. Spre exemplu, tăurașul în viu costă 15 lei kilogramul, ca și acum trei ani. Pierderea este clară, undeva la 1.000 de lei pe an, pe cap de animal, incluzând sprijinul cuplat și subvențiile pe teren arabil. Majoritatea ar vinde și mâine dacă ar obține un preț corect”, a explicata pentru Economica Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR).

Potrivit acestuia, crescătorii au solicitat în zadar, de aproximativ jumătate de an, sprijin de cel puțin 70 de euro pe cap de vacă.

Trendul pozitiv s-ar putea inversa

Potrivit Institutului Național de Statistică, efectivele de bovine existente la 1 iunie 2023, faţă de 1 iunie 2022, au scăzut cu 1%, iar efectivul matcă cu 1,8%, până la aproximativ 1,83 de milioane de capete, în contextul în care în 2016 România dispunea de peste 2 milioane de capete.

În ceea ce privește producția de carne de vită (greutate în carcasă), anul trecut INS comunica o cantitate de peste 35.600 de tone în abatoare, față de aproximativ 36.100 cu un an în urmă. Luând îm considerare toată carnea de vită produsă, datele ACBCR indică un total de 623.900 de tone în 2020 față de, spre exemplu, 428.250 de tone cu un an în urmă.

Pentru că există doar 5-6 îngrășătorii de vite în România, crescătorii preferă să vândă în viu la export, în țări precum Croația sau Turcia. „Peste două treimi din tineretul pentru îngrășare pleacă în afara țării. În rest, la nivel local, sunt în jur de 12 companii mari care abatorizează. Astfel, doar 30% din consumul intern este asigurat de fermele din România, restul fiind de import”, mai spune președintele ACBCR.

Potrivit acestuia, în țară intră și carne de slabă calitate, recongelată.

„Sunt regiuni cu tradiție  în creșterea bovinelor pentru carne precum America de Nord și Sud, Irlanda, mai nou și Polonia de unde vine carne de calitate asemănătoare, dar unde prețurile de cost sunt foarte mici în comparație cu noi. Însă vine și carne de calitate slabă. Pentru produsele  procesate unde se folosește carne tocată se utilizează în general carne de slabă calitate. Ca să nu mai vorbesc despre înlocuitorii de carne. De aceea am solicitat în nenumărate rânduri schimbarea legislației pentru o etichetare și o denumire corectă a produselor”, mai spune Grigorean.